Ce sunt NFT-urile? Cum adică artă digitală? Cine o deţine? De ce aş plăti pentru ea? Ce viitor are? Cum mă poate ajuta ca artist? A ajuns şi în România? Ce rol are blockchainul aici? Pot şi eu să creez un NFT? – toate aceste întrebări au împânzit internetul, iar Business MAGAZIN şi-a propus să vină cu răspunsuri.
Întreaga lume a artei a fost perturbată la începutul lunii martie, când artistul grafician cunoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de celebra casă de licitaţii Christie’s.
Mike Winkelmann (Beeple) este un grafician şi animator apreciat în special de generaţiile pasionate de era digitală, dar nu ai cum să nu atragi atenţia întregii lumi atunci când lucrarea digitală pe care o vinzi depăşeşte preţul de 54 de milioane de dolari cu care au fost vândute „nimfele” lui Claude Monet în 2014.
Lucrarea lui Beeple – „The First 5.000 days” – este formată din exact 5.000 de lucrări realizate şi publicate de el zilnic în decursul ultimilor 13 ani. Ceea ce o face mai specială este că a devenit cel mai valoros NFT din întreaga lume, iar aici intervine revoluţia pentru colecţionari.
Ce înseamnă NFT?
Termenul este un acronim pentru „Non-fungible tokens”, iar în termeni simpli înseamnă produse artistice în format digital care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit.
Spre exemplu, în timp ce un bitcoin poate fi dat la schimb pentru un bitcoin cu exact aceleaşi proprietăţi, un dolar poate fi dat la schimb pentru un dolar, iar un leu poate fi dat la schimb pentru un leu, un NFT este unic prin natura sa.
Da, o lucrare digitală poate fi vândută încă de la început în mai multe copii (aşa cum un album al unui artist iese în serie), dar asta nu înseamnă că produsul achiziţionat este mai puţin original.
De asemenea, dacă descarci o fotografie cu produsul artistic digital vândut de Beeple la începutul lunii martie, nu este ca şi cum ai deţine originalul – la fel cum poţi plăti pe cineva să îţi picteze un tablou al lui Monet, dar nu vei deţine originalul. Trasabilitatea drepturilor de autor este unul dintre avantajele blockchainului, iar acest NFT aparţine de drept celui care l-a cumpărat şi îl are în wallet, adică într-un «portofel» digital.
Aceste conţinuturi digitale fac parte în general din blockchainul Ethereum, a doua cea mai populară criptomonedă, întrucât acest blockchain poate stoca informaţii mai complexe, dincolo de monedele digitale. Este de menţionat că şi alte blockchainuri pot implementa versiuni proprii de NFT-uri, după cum notează The Verge.
Lumea colecţiilor de artă este împământenită de la începutul istoriei sale în formate fizice, pe care le poţi aşeza într-un muzeu, în expoziţii sau în casele miliardarilor.
Totuşi, discuţia despre artă digitală este cu atât mai relevantă într-un moment în care topul miliardarilor realizat de Bloomberg arată că 8 dintre primii 10 bogaţi ai planetei şi-au construit averile prin tehnologie.
Dacă exemplul lucrării lui Beeple este un record de referinţă în acest moment, şirul de NFT-uri poate continua. Artista cunoscută drept „Grimes” – iubita miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare totală de cel puţin 6 milioane de dolari, prin intermediul acestui format.
Jack Dorsey, fondatorul Twitter, a scos la vânzare un NFT cu primul său mesaj publicat pe reţeaua de socializare pe care a lansat-o, cu tot cu autograf, iar preţul a depăşit deja 2,5 milioane de dolari în cadrul licitaţiei. Un videoclip cu sportivul LeBron James când înscrie un coş a fost vândut cu peste 200.000 de dolari. Un simplu GIF cu o cunoscută pisică a internetului a fost vândut cu 600.000 de dolari.
De altfel, NFT-urile nu au apărut acum, ele atrăgeau deja atenţia CNN în 2018, când oamenii plăteau zeci de mii de dolari pentru imagini animate cu pisici, aşa-numite „CryptoKitties”. Ele devin cu atât mai căutate acum, în contextul în care creşterile spectaculoase din piaţa criptomonedelor au creat o nouă generaţie de milionari în întreaga lume, iar ei îşi doresc să îşi diversifice portofoliile.
Care e scopul NFT-urilor?
Această întrebare poate avea mai multe răspunsuri, aşa cum observă şi The Verge. Pentru artişti, NFT-urile le oferă o nouă modalitate de a-şi vinde lucrările. Mai mult, tehnologia poate avea implementări care le permit artiştilor să încaseze un procent de fiecare dată când lucrarea lor este revândută sau transferată către un nou wallet, către un nou proprietar.
În cazul în care discutăm despre scop de la nivelul celor care achiziţionează astfel de lucrări, poate fi vorba atât despre controlul drepturilor de proprietate în vederea utilizării conţinutului, fie despre valoarea în ochii colecţionarilor. NFT-urile pot funcţiona în cazul colecţionarilor ca orice alt activ speculativ, pe care îl cumperi sperând că într-o zi va fi mai valoros şi îl vei vinde pentru a face profit.
Într-adevăr, este mai dificil de înţeles încotro se îndreaptă lucrurile în contextul în care NFT-urile îşi fac loc şi în pieţe mult mai tangibile, precum piaţa imobiliară. Potrivit The Sun, artista Krista Kim a vândut o casă digitală pentru echivalentul a 500.000 de dolari.
Aceasta este o lucrare de tip NFT, deci înseamnă că respectiva locuinţă nu există decât în mediul digital, adică cel care a cumpărat-o nu va putea trăi niciodată în ea. Lucrarea vândută cu o jumătate de milion de dolari presupune o casă virtuală aşezată pe suprafaţa planetei Marte. Poate fi accesată în format video sau prin intermediul realităţii augmentate.
Găsesc NFT-uri la magazin?
Practic, orice conţinut digital poate fi vândut şi cumpărat ca NFT. Cu toate acestea, un începător în lumea blockchainului trebuie să ştie că acestea se pot achiziţiona de pe marketplace-uri speciale. Printre cele mai populare se numără OpenSea, Mintable, Nifty Gateway şi Rarible.
Totodată, începătorul trebuie să îşi creeze un wallet digital potrivit pentru a achiziţiona şi a stoca NFT-ul, întrucât nu orice wallet este potrivit pentru acestea. CNN atrage atenţia asupra comisioanelor care pot interveni. Unele marketplace-uri percep un aşa numit comision de „gaz” – reprezentând energia necesară pentru a completa tranzacţia pe blockchain, proces similar cu achiziţia de criptomonede. Printre comisioane mai pot fi incluse costurile percepute la achiziţia de ethereum, în contextul în care aceasta este cea mai utilizată monedă digitală la achiziţia de NFT-uri.
Recapitulăm: un wallet potrivit, ethereum ca monedă de schimb la achiziţie, cumpărat de pe un marketplace, stocat în wallet.
Oricine poate crea un NFT, iar cele necesare sunt aceleaşi elemente ca la achiziţie, un wallet, o cantitate mică de ethereum şi conectarea la un marketplace de NFT-uri unde utilizatorul poate încărca respectivul conţinut, transformându-l în artă digitală.
Ajunge vreodată trendul în România?
De fapt, trendul a ajuns deja în România. Artista Delia a lansat în luna martie prima ei melodie sub forma unui NFT, iar grupurile de Facebook care îi adună pe românii pasionaţi de criptomonede au început deja să găzduiască şi postări cu diferite fotografii, imagini vândute drept NFT-uri la preţuri chiar şi de peste 2.000 de dolari. (businessmagazin.ro)
