România a sărbătorit vineri Ziua Europei şi aproape 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană cu triplarea produsului intern brut, cu un salariu mediu net în euro de patru ori mai mare şi depăşirea pragului de 1.200 km de autostradă, după trei exerciţii bugetare în care am absorbit aproape 100 mld. euro de la UE până la finalul anului 2024.
Florentina Nițu: „Legătura este directă între absorbţia de fonduri europene şi evoluţia economiei româneşti. Mai mult, în condiţiile actuale, cu dezechilibre majore, încetarea fondurilor europene ar duce economia românească într-o criză financiară. Când România a început procesul de aderare la UE avea PIB/locuitor funcţie de puterea de cumpărare la 30% comparativ cu media UE. Acum este la 80%. În ceea ce priveşte salariile, oricine poate face comparaţie între evoluţia şi valoarea salariului în România comparativ cu evoluţia şi valoarea unui salariu mediu într-o ţară care nu este membră a UE (de exemplu Serbia, Macedonia, Albania)“, a spus Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.
La 80% din media PIB per capita a UE la paritatea puterii de cumpărare, România este la acelaşi nivel cu Polonia, o ţară cu 36 de milioane de locuitori şi una dintre cele mai dinamice economii din regiune, în timp ce am depăşit ţări precum Ungaria şi Croaţia (76% din media UE).
În 2006, PIB-ul era 97 mld. euro şi deja în următorul an, în 2007, crescuse cu 30 mld. euro, potrivit INS. În perioada 2006-2024, PIB-ul a crescut de 3,6 ori, până la 350 mld. euro în 2024.
În următorii 8-10 ani, PIB-ul şi salariul mediu net se vor dubla iarăşi, ca în ultimii opt-zece ani, dacă România va continua politicile de până acum, spun specialiştii, pe baza a trei factori: intrarea în Schengen, intrarea în OECD – organizaţia celor mai dezvoltate ţări ale lumii – şi construcţia de autostrăzi, care vor lega în sfârşit în următorii cinci ani românii de la nord la sud şi de la est la vest. (ZF.ro)
