Ministrul de finanțe, Dan Vîlceanu, nu are habar care e salariul minim în România. Într-un guvern în care premierul nu știe costul pâinii, alimentul de bază, asta nu ar trebui să fie o surpriză. Pentru că ăsta e nivelul lor de trai, nu are legătură cu ceea ce contează pentru majoritatea populației
Nici în cazul lui Vâlceanu, nici al lui Cîțu nu e vorba doar de incompetență. Ar fi bine să fie doar necunoaștere, dar e ceva mai grav decât atât. Este o chestiune sistemică ce îi propulsează în funcție și în poziții de putere doar pe reprezentanții clasei avute. Ignoranța se rezolvă – la ora actuală, cu siguranță, Cîțu cunoaște prețul pâinii chiar și dacă e trezit din somn în miez de noapte, iar Vâlceanu a aflat, iată, cât e salariul minim în țara pe care o conduce.
Dar schimbă asta în mod fundamental lucrurile? Nu. Nu le schimbă. Pentru că nu e vorba de niște cifre, ci de o întreagă cunoaștere care lipsește acestor oameni. O cunoaștere care nu vine din cărți și din statistici, ci din experiența directă, nemijlocită a contactului cu lumea reală, cu România celor 99%.
De la merdenea la biletul de metrou
Iată un exemplu. Se estimează că inflația va ajunge la 5,6% până la finele anului. Dar asta e o medie, care nu îi spune nimic premierului sau ministrului de finanțe despre traiul de zi cu zi al românilor.
Ieri dimineață mi-am cumpărat o merdenea de la o patiserie din Universității – se făcuse 4,5 lei, în loc de 4. Dintr-un foc, o creștere de peste 10%. Apoi am luat metroul – paf, prețul a două călătorii e de 6 lei, în loc de 5, cât era cu mai puțin de o lună în urmă.
Seara am constatat, luând autobuzul, că prețul unei călătorii STSB se dublase – 0,65 de euro, față de 0,30 de euro +TVA (cumpărat prin SMS).
Cifra de 5,6% inflație nu spune nimic despre toate aceste cheltuieli zilnice. Când mergi cu mașina cu șofer și altcineva face cumpărăturile pentru tine, nicio statistică din lume nu te ajută.
Vă propun să aruncăm o scurtă privire peste declarațiile de avere ale celor ce ne guvernează – miniștrii cabinetului Cîțu. O să las la o parte averea non-financiară – case și terenuri -, pentru că e cvasiimposibil să estimezi valoarea acestora, în declarațiile de avere fiind trecute suprafețele, nu valoarea de piață a bunurilor.
Dar putem în schimb să ne uităm la o parte din averea financiară a miniștrilor, de exemplu, conturi și depozite bancare, fonduri de investiții etc. Plecăm, desigur, de la prezumția că demnitarii noștri nu încalcă legea și își declară inclusiv banii aflați în bănci sau instituții financiare din străinătate.
În continuare, vă propun să comparăm averea financiară, mai exact depozitele bancare ale populației, cu depozitele membrilor cabinetului de miniștri.
Valoarea medie a depozitelor bancare a 82% din populație este de 1.100 de lei
Situația se prezintă în felul următor: conform Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, la finele lui 2019, un procent de 82,9% din depozitele bancare ale celor 15,2 milioane de deponenți (persoane fizice și juridice) aparțineau persoanelor care dețineau sume mai mici sau egale de 10.000 de lei. Valoarea medie a economiilor acestora era de doar 1.100 de lei.
Credeți că vom găsi printre miniștrii actualului guvern vreun exemplar care să aibă depozite de maximum 10.000 de lei (echivalentul a aproximativ 2.000 de euro)? De altfel, în formularul declarației de avere sunt trecute doar depozite sau conturi a căror valoare depășește 5.000 de euro – și nu există niciun ministru care să aibă depozite mai mici de atât. Niciunul!
Citeşte întreaga ştire: 82% dintre români au în cont sub 10.000 de lei, niciunul dintre miniștri nu are sub 5.000 de euro
