Vin chinezii, sau sprijinim antreprenorii locali, orădeni?

Zilele trecute – scrie fostul europarlamentar bihorean Emilian Pavel pe blogul său, am citit că, în urma achizițiilor din perioada de urgență, s-au legat și parteneriate cu companii din China care să vină cu investiții în parcul industrial, dar și cu investiții prin parteneriat public-privat pe partea de infrastructură.

Ce vă propun eu, fără a spune nu unui parteneriat cu orice investitori, indiferent că vorbim de chinezi, germani, americani sau israelieni?

În primul rând să stabilim ca prioritate măsuri pentru crearea de antreprenori locali. Am extras acest principiu din multiplele studii care arată că din fiecare 100 lei cheltuit în lanțuri internaționale, 85 de lei părăsesc localitatea. Astfel, economia locală devine din ce în ce mai slăbită.

Primăria trebuie să investească în incubatoare de afaceri, în centre de antreprenoriat, acceleratoare de afaceri publice pentru a veni în sprijinul micilor afaceri locale aflate la început. S-a văzut că afacerile locale nu au fugit odată cu criza.

În calitatea mea de membru al Parlamentului European, am vizitat și studiat modele de dezvoltare a mediului de afaceri din Israel, SUA (California), Canada, Estonia, Germania și chiar și China. Dacă tot am început cu chinezii, mi-am adus aminte de un slogan al unei firme care astăzi produce cârtițe pentru foraje folosite la magistrale de metrou și parcări subterane în metropole care nu mai permit excavarea clasică pentru parcări subterane cu o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari. Motto-ul spunea simplu ”From nothing to something”, adică de la nimic la ceva. Acel ceva este astăzi 1 miliard de dolari și peste 150 de cârtițe livrate anual.

Cu toate improvizațiile administrației actuale, Oradea nu are un centru de afaceri dezvoltat pentru a sprijini antreprenorii locali. Avem Centrul de Afaceri Agroalimentar Rogerius, adică o piață modernizată cu bani ce trebuiau folosiți pentru dezvoltarea unui centru de afaceri. Urmează să fie transformată a doua piață în Centru de Antreprenoriat, adică Piața Cetate se va moderniza pe modelul pieței Rogerius, în loc să folosim aceste linii de finanțare pentru proiecte sustenabile care să vină în sprijinul afacerilor aflate la început de drum.

Folosesc des acest cuvânt SUSTENABIL, poate ajunge să fie analizat și de conducerea primăriei. NU este sustenabil să folosești linii de finanțare pentru altceva decât pentru ceea ce sunt menite, fericit fiind că ai reușit să fentezi criteriile de eligibilitate. Exemple sunt multe, inclusiv ”Drum expres cu o bandă pe sens”, sau ”Park&Ride în centrul orașului”, dar eu nu cred că mai putem continua așa. Cu toții plătim costurile acestor improvizații prin corecțiile financiare aplicate. Recent am primit noi, că nu o plătește Bolojan personal, o corecție financiară de 100%, adică nu se va deconta nimic din fonduri UE, pentru noua linie de tramvai de pe Calea Aradului. Doar în acest exercițiu financiar avem corecții de peste 73,9 milioane de lei.

Incubatoare și acceleratoare de afaceri găsim în Tel Aviv, Israel. Acum câțiva ani când participam la o vizită de studiu aflam că sunt 52 de astfel de centre doar în oraș, din care primul a fost organizat într-o bibliotecă publică, încă unul într-o clădire dedicată expres pentru acea activitate și restul de 50, înființate ulterior, fiind private. Iată că orașul cu cea mai mare densitate de start-up-uri din lume a început cu spațiu într-o jumătate de bibliotecă publică să dezvolte antreprenori de talie mondială. Putem învăța din acest exemplu? Eu cred că da!

Un alt exemplu constructiv și de urmat este cel din Toronto, unde s-a construit un spital nou într-o nouă locație. Vechile clădiri au fost propuse de administrația loclă pentru proiecte imobiliare, dar un medic a avut alte planuri și a reușit să convingă oficialitățile locale și naționale să dezvolte un centru de promovare a invențiilor canadiene. Este un Centru care are peste 1.000.000 de metri pătrați astăzi. Acolo unde erau plănuite apartamente și poate birouri simple, astăzi sunt dezvoltate proiecte de cercetare și inovare în diferite domenii.

Vizitând San Francisco, al doilea oraș ca densitate de start-up-uri din lume, după Tel Aviv, am văzut cum alte țări precum Germania, Spania, Italia și multe altele din afara UE, au dezvoltate acceleratoare de afaceri din bani publici direct acolo. Ele sunt disponibile tuturor start-up-urilor din țările respective.

Am avut șansa să pot studia aceste cazuri de bună practică în domenii ce nu țin de betoane și pavaje care le putem vedea la tot locul. Este și principalul motiv care mă motivează să candidez. Știu că putem mai mult, știu cum au reușit alții și sunt încrezător că vom reuși și noi, împreună!

Sunt multe argumente care pot fi aduse în favoarea investițiilor publice din acest domeniu. Există în România un apetit imens pentru antreprenoriat. Am avut acces la multe studii care arată că suntem și de 10 ori mai interesați de deschiderea unei afaceri proprii comparativ cu germanii. De ce să nu stimulăm acest apetit și în Oradea?

Vă propun identificarea unei locații în zona centrală a Municipiului Oradea și dezvoltarea unui Centru de Afaceri ”Oradea Start-up Hub”. Chiriile plătite de start-up-uri să nu depășească cheltuielile de funcționare (cotă parte utilități), dotarea spațiilor de lucru să fie realizată de Primărie, utilajele ce necesită finanțări mai mari (lasere, imprimante 3d etc.) să fie achiziționate tot de administrația locală și folosite la comun de cei care populeaza centrul de afaceri. Două locații ar putea fi fosta fabrică de Încălțăminte Oradea, de pe strada Vasile Alecsandri, sau fosta fabrică de îmbrăcăminte de pe strada Independenței, Oradinum fiind deja cumpărată în vederea dezvoltării unui proiect privat în domeniul hotelier. Sigur, sunt și alte locații care merită analizate, inclusiv prin proiecte de parteneriat public-privat. Să nu mă suspectați de expropieri. Cele două locații propuse sunt eligibile doar printr-un astfel de PPP. Primăria Oradea deține în zona centrală multe spații, chiar clădiri întregi, cum ar fi cea de pe strada General Traian Mosoiu care zace părăsită de mulți ani. Mai jos câteva principii de bază pentru viitorul Business Hub.

Propunere de strategie de dezvoltare în cadrul Business Hub Oradea pentru fiecare start-up în parte:

1. Cercetare piață – 3 luni pentru identificarea produsului/serviciilor
2. Dezvoltarea unui plan de afaceri solid – 6 luni. Identificarea pieței și dezvoltarea unui brand pentru a-l lansa pe piață. Identificarea necesarului de resursă umană pentru ieșirea pe piață.
3. Creșterea și dezvoltarea – 3 luni. Elaborarea unui plan de dezvoltare pentru următorul 1 an și a unei strategii pentru următorii 5 ani.
4. Deschidere spre piețe internaționale. – 1 an

Pe toată perioada de implementare, centrul de afaceri asigură următoarele beneficii:

• Mentorat permanent din partea unei echipe de antreprenori de succes locali (5-10 ore pe lună).
• Sesiuni de dezbatere și analiză One-to-many cu antreprenori din România și nu numai prin organizarea de conferințe în Oradea, sau prin intermediul platformelor online.
• Acces la informații cu privire la oportunități de finanțare.
• Spații de birouri,
• Spații comune de ședință
• Utilități – internet, protocol (cafea și răcoritoare),
• Apartenența la rețele de acceleratoare naționale, europene și internaționale pentru facilitarea schimburilor de experiență
• Servicii negociate direct cu provideri de licențe la prețuri preferențiale.

Selecția beneficiarilor eligibili se face de către mentorii implicați în acest proiect. Perioada de participare la acest program poate fi prelungită la propunerea mentorilor.

Aștept cu drag propunerile voastre de îmbunătățire, încheie Emilian Pavel! (sursa)