Mihai Ganea, un tânăr român (31 de ani), a ajuns în topul celor mai bine vânduți poeți din Spania. A vândut aproape 200.000 de cărți și la acest moment trăiește decent doar din „scris”, o muncă pe care o consideră respectabilă, așa cum sunt multe alte activități, ne mărturisește poetul atât de popular în rândul spaniolilor, atât de puțin cunoscut de români.
Deși ar putea profesa ca avocat, Mihai și-a oferit plăcerea să-și plătească facturile și să se întrețină din poezie. La Madrid, cititorii îl strigă „Miguel”, însă, el e „Mihai”, deoarece o parte din suflet i-a rămas în România. Scrie în spaniolă, a vizitat America Latină și a cunoscut succesul, însă, nu s-a „deconectat” de țara natală.
Mihai Gane: „Românii se regăsesc în poeziile mele, se simt reprezentați”
Originar din comuna argeşeană Lereşti și stabilit în Spania cu familia de când avea nouă ani, Miguel (Mihai) Gane (30 de ani) este acum cel mai bine vândut poet în Spania, după „titanul” Federico Garcia Lorca. Pe rețelele de socializare are sute de mii de urmăritori, însă, nu evită evenimentele cu prezență fizică, din librării, din teatre, săli de spectacole, unde recită versuri și poezia devine un limbaj comun, în mod special al românilor stabiliți în Spania.
„Nu, nu mi-a fost rușine niciodată să spun că sunt român. Trăiesc într-o societate deschisă (n. red. Madrid) unde fiecare este binevenit, indiferent de origini. Românii se simt cumva „îmbrățișați” și reprezentați, atunci când îmi citesc poeziile”, a menționat Mihai Gane, pentru Ziare.com.
„Luat în primire” de editura care l-a publicat pe Marquez”. „Publicul trebuie să decidă ce artă și ce e show”
Mihai Gane nu este publicat și tradus în limba română de vreo editură de la noi din țară, însă, a avut privilegiul să ajungă „pe mâna” editurii care l-a tipărit pe cunoscutul scriitor Gabriel García Márquez, după cum afirma Dinu Săraru, regretatul scriitor român, într-o intervenție la Radio România Actualități.
„Editura care l-a tipărit pe Marquez l-a plimbat (n. red pe Mihai Gane) și pe Miguel în toată America Latină și am fost foarte mândru. L-am descoperit eu într-o informare de la Radio France International și am făcut rost de telefonul lui și l-am sunat într-o seară și s-a legat această prietenie cu care mă mândresc și sunt bucuros că i-am cunoscut și părinții care au crescut un copil atât de înzestrat și atât de mare poet și i-am invitat și la conacul meu de la Slătioara”, povestea Dinu Săraru, pentru sursa menționată.
Mihai Gane spune că-l inspiră „mișcarea”, viața în sine, nu doar iubirea sau frumusețea feminină. Crede că se bucură de succes, deoarece poeziile sale se adresează oricui, pot fi înțelese ușor, nu sunt „clasice”, așa cum sunt obișnuiți unii români. Crede cu tărie, însă, că deși proza e mult mai reprezentată în literatură, tinerii își fac loc printre autorii iubiți de public. Cu toate acestea, autorii contemporani ar trebui să fie citiți, studiați pentru examenele naționale. În ceea ce privește „noul trend”, mai vizibil la festivalurile de muzică, unde se consumă substanțe interzise chiar pe scenă, sub pretextul „spectacolului”, poetul Mihai Gane susține că doar publicul este în măsură să stabilească granița dintre „artă” și „show”.
„Fiecare este liber să facă și să fumeze ce vrea. Mai ales în art[. Ca public, trebuie să decizi ce este artă și ce este show”, consideră Mihai Gane.
Mihai a scris patru volume de versuri, care se bucură de succes în rândul cititorilor, de cum ajung în librării.
Revista spaniolă „El Cultural” a plasat volumul de poezii semnat de Mihai – „Puedes hacerme lo que quieras”, (n. red. Poți să-mi faci ce vrei) – pe locul al doilea în lista celor mai bune cărți de poezie, după „Antologia Poetica” a cunoscutului poet Federico Garcia Lorca. În prezent, lucrează la un roman, despre care ne va povesti mai multe, când va prinde un contur mai definit.
La rândul său, îi citește cu plăcere pe Karmelo C. Iribarren, Cosmin Perța, Dolores Reyes.
„Scrisul este o artă care necesită continuitate. Fiecare carte are câte un suflet al ei, suflet ce se construiește în timp, câteodată mai mult, câteodată mai puțin. Deci, poate să fie de la două ore până la opt ore”, a explicat Mihai Gane, pentru Ziare.com., la întrebarea cât timp pe zi alocă scrisului.
Iată o poezie scrisă de Mihai Gane, în care se regăsesc românii din Spania:
Nu pari român
Nu pari român,
nu văd nimic în tine
ceea ce mă face să cred că ești român,
nu ai deloc accent,
vorbești la fel de bine ca noi,
comunici cu o tenta madrilenă
care nu seamănă deloc
cu cea a femeii care lucrează la mine acasă
sau a băiatului care îmi îngrijește grădina.
Și în plus, nu ești blond, nu ai ochii albaștri,
ești brunet,
la fel de brunet precum coperta unei cărți negre.
Îți zic, nu pari român
pentru că te mai cheamă și Miguel,
scrii fără greșeli de ortografie
dar mi se pare că și voi sunteți latini, nu?
dar mi se pare că și voi aveți același alfabet, nu?
Nu iți dai seama, serios,
te îmbraci cum ne îmbrăcăm noi aici,
te miști cum ne mișcăm noi aici,
da, normal, ești plecat de douăzeci de ani,
da, normal, e mai multă muncă în Spania,
da, cred că România e foarte nașpa acum,
capitala era Budapesta, parcă. Nu?
Nu pari deloc român, serios,
tu deja pari mai spaniol
ca mine. (ziare.com)
