Cele două mandate ale lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni au fost marcate de o mulțime de momente controversate. În aceste ultimele luni ale fostului primar din Sibiu în funcția „supremă”, Ziare.com vă propune o retrospectivă cu cele mai importante episoade care au provocat critici și ironii, în care personaj central a fost președintele.
Klaus Iohannis și „casele din meditații”
Andi Miron: Klaus Iohannis a devenit cunoscut publicului larg în 2014, când a obținut primul mandat de președinte al României. Înainte de a celebra succesul, Iohannis a oferit niște explicații bizare în legătură cu averea sa.
Iată dialogul de la Adevărul, din urmă cu un deceniu, care a stârnit atât revoltă, cât și glume:
– Domnule Iohannis, câte case aveți?
– Câte scrie în declarația de avere.
– Sunt 5-6, câte scrie acolo.
– Cum ați ajuns în posesia lor?
– Cumpărându-le.
– Cu ce bani?
– Banii mei, făcuți din muncă cinstită.
– Ați fost profesor.
– Da, am fost și profesor.
– Uneori, salariul de profesor abia le permite unora dintre cei ce lucrează în învățământ în România să trăiască de la o lună la alta.
– Da, este o mare problemă.
– Oamenii ăia care sunt profesori, învățători, educatori, cred că se întreabă, uitându-se la dumneavoastră: domnule, eu de ce n-am reușit ca prin muncă cinstită, ca domnul Iohannis, să am șase case?
– Ghinion!
– Au ghinion?
– Eu am ghinion.
– Și ei ce au?
În urma interviului, Iohannis a atras și mai mult atenția asupra acestui subiect.
Verdict în instanță: Klaus Iohannis a pierdut casa care a fost cumpărată cu acte false
Imobilul din str. Nicolae Bălcescu nr. 29 (Sibiu) a fost pierdut în instanță de familia Iohannis în 2015. În 2016, titlul lor de proprietate a fost radiat din cartea funciară.
Imobilul din Sibiu, din str. Nicolae Bălcescu nr. 29 fusese închiriat unei bănci austriece, timp de 17 ani, în care familia Iohannis a încasat doar din chirie în jur de 300.000 de euro, sumă pe care fostul primar a utilizat-o pentru achiziționarea altor trei imobile, care-i aduc alți bani președintelui, tot din chirii.
Spațiul comercial stă neutilizat din 2016 și statul nici nu poate recupera banii de la familia Iohannis. Din cauza litigiilor privind moștenirea, nu poate recupera un alt imobil care a aparținut președintelui, a transmis ANAF, pentru G4Media.
Un alt litigiu, din 2016, privind moștenirea unui imobil din Sibiu, care a aparținut soției președintelui Iohannis, nu a primit nici măcar termen la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), deși recursul a fost înregistrat în septembrie anul trecut. De această dată, este vorba de litigiul privind moștenirea unei case din Sibiu, de pe strada Gheorghe Magheru nr. 35.
Potrivit ANAF, abia după ce își înscrie dreptul de proprietate asupra spațiului comercial, statul român poate cere soților Iohannis returnarea chiriei încasate în perioada 1999 – 2016, în care a deținut nelegal imobilul.
Klaus Iohannis, împrietenit cu PSD, după ce a ajuns la Palatul Cotroceni prin discursul „anti-PSD”
Klaus Iohannis și-a construit ascensiunea politică pe baza mișcării „anti-PSD”. Oficialul de la Palatul Cotroceni a reușit chiar să reprezinte mișcarea „Piața Victoriei”, în cadrul protestelor, alături de alți politicieni din PNL. Ulterior, în cadrul celui de-al doilea mandat, el a sprijinit apropierea dintre PSD și PNL și chiar a elogiat colaborarea celor două partide.
De la „Cea mai mare realizare a mea, înlocuirea puterii PSD-iste de la guvernare”, Iohannis a ajuns la „E foarte corect că românii au votat PSD și PNL” – VEZI AICI „Cum s-a modificat discursul lui Klaus Iohannis despre PSD”.
Conac de lux pentru Iohannis, după mandatul de la Cotroceni: investiție faraonică din bani publici
Klaus Iohannis și-ar pregăti vila unde va locui după ce va încheia mandatul de președinte al României. Lucrările sunt evaluate la 9 milioane de euro, potrivit surselor politice. Este vorba doar despre „renovarea” unei clădiri din Bd. Aviatorilor nr. 86 din București. Informațiile referitoare la lucrările propriu-zise au fost secretizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), potrivit G4Media.
Într-un comunicat de presă transmis după dezvăluirea acestui subiect, Președinția a susținut că nu există nicio solicitare din partea lui Iohannis sau a Administrației Prezidențiale pentru atribuirea unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru.
În acest caz, rămân semne de întrebare.
Klaus Iohannis și avioanele de lux
Klaus Iohannis a demonstrat de-a lungul timpului că-i place mai mult decât oricărui fost președinte român luxul și confortul. Astfel, el a hotărât să nu mai utilizeze în deplasările externe aeronavele statului, de la Tarom, așa cum au procedat predecesorii săi.
Iohannis efectuează deplasările alături de staff și soția sa cu aeronave private exclusiviste, intime, cunoscute publicului larg doar prin intermediul postărilor „luxury” de pe Instagram. Printre ele, avionul Gulfstream G550.
De asemenea, președintele Iohannis ține morțiș ca avionul privat să facă escală la Sibiu, operațiune ce presupune costuri suplimentare.
Președintele României ar fi fost singurul din Uniunea Europeană care a ales să meargă la încoronarea regelui Charles al III-lea cu un avion privat. Costurile zborului, care a avut escală la Sibiu, s-au ridicat la aproximativ 85.000 de euro, relatează Recorder.
Președințiile unor țări precum Estonia, Cehia, Letonia sau Finlanda au cheltuit în jur de 2.000 – 3.000 de euro pentru deplasarea în Marea Britanie, adică de 40 de ori mai puțin față de cât a cheltuit Administrația Prezidențială din România. La fiecare zbor privat pe care Administrația Prezidențială îl contractează, se adaugă la capitolul costuri și zborul de poziționare, telecomunicațiile speciale și serviciile de catering.
Pentru vizita președintelui în America de Sud, din 2023, statul român ar fi plătit în jur de 1,2 milioane de euro.
De asemenea, când a zburat, tot cu avion privat, la Bruxelles, pentru întrunirea Consiliului European, cu escală la Sibiu, au fost cheltuiți 200.000 de euro. De la Bruxelles, Iohannis s-a întors în România, dar nu la București, ci la Constanța, fără să aibă program oficial.
Drept comparație, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a decontat în jur de 3.500 de euro pentru drumul Bruxelles – București, pentru că a folosit un avion comercial, explică jurnaliștii de la Recorder.
Doar în 2023, Administrația Prezidențială a plătit peste 8 milioane de euro, pentru cele 34 de deplasări externe ale lui Iohannis, potrivit sursei citate.
Opacitate în comunicarea publică. Informațiile referitoare la deplasările președintelui, secretizate
În timpul mandatelor lui Klaus Iohannis, Administrația Prezidențială a fost destul de secretoasă. Când i-au fost solicitate informații referitoare la deplasările efectuate din bani publici ale președintelui, a transmis că acestea sunt secretizate, în baza unei legi controversate.
Oficialul de la Palatul Cotroceni a ieșit public cu un răspuns în stilul caracteristic: „Deci, repet, aşa este legea, ne place, nu ne place, putem să discutăm, poate o modificăm.” De asemenea, el a mai precizat că „Administrația Prezidențială este foarte corectă și transparentă”.
Klaus Iohannis, președinte al României, „un stat care a eșuat”
În timpul crizei „COVID”, mai multe incendii au avut loc în spitalele din România, în urma cărora au rezultat zeci de victime, inclusiv morți. După tragedia din septembrie 2021, de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, în care au murit șapte pacienți de la ATI, Iohannis a declarat că „statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”.
Președintele nu a avut de ales și a trebuit să-și toarne cenușă-n cap, să critice propriul sistem, un discurs care a provocat un nou val de revoltă în social media. După incidentele precedente, Iohannis dăduse vina pe PSD.
„Sunt îngrozit de tragedia care a avut loc în această dimineață la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța. Este o nouă dramă teribilă care confirmă infrastructura deficitară a sistemului de sănătate românesc, un sistem învechit, greu încercat și pus sub o presiune de neimaginat de valul patru al pandemiei de COVID-19 (…)”, a declarat Iohannis, printre altele.
Klaus Iohannis, cu salariu și pensie de profesor, deși nu mai predă de aproape 30 de ani
Postul de profesor de fizică de la Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal”, din Sibiu, blocat 27 de ani pentru profesorul de fizică Klaus Iohannis, este liber din 2024, după ce președintele a făcut cerere de pensionare, potrivit Administrației Prezidențiale.
Președintele României și-a depus cererea de pensionare pentru poziția de profesor de fizică, invocând limita de vârstă.
Iohannis a fost profesor de fizică și inspector școlar în județul Sibiu, înainte de a deveni primar al municipiului Sibiu, în anul 2000, post pentru care a fost reales în 2004, 2008 și 2012, cu scoruri foarte mari, pe lista Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR).
În 2009, după căderea primului guvern Emil Boc, Iohannis a fost propus de Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) pentru funcția de premier, însă președintele de atunci, Traian Băsescu, a refuzat să-l nominalizeze în favoarea independentului Lucian Croitoru, care a căzut la votul din parlament.
În 2013, Iohannis a devenit membru PNL. Ulterior, el a preluat funcția de prim-vicepreședinte al partidului, iar pe 28 iunie 2014 a devenit președintele liberalilor.
Devenit membru al Uniunii Social-Liberale (USL), alianța PSD+PNL, Iohannis a fost respins în 2014 pentru funcția de vicepremier de premierul de la acea vreme, Victor Ponta.
La șefia PNL a făcut alianță cu Partidul Democrat Liberal (PDL, partidul „Traian Băsescu”) și a pus bazele unei viitoare fuziuni prin absorbție între cele două partide.
Alianța Creștin Liberală (ACL) l-a propus candidat la alegerile prezidențiale din 2014, pe care le-a câștigat în al doilea tur de scrutin. Iohannis l-a învins pe candidatul Partidului Social Democrat (PSD), premierul Victor Ponta.
În 2019, Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat, în fața Vioricăi Dăncilă (PSD).
În tot acest timp, cât timp Iohannis a făcut politică și administrație, a continuat să primească salariul de profesor.
Refuzul lui Klaus Iohannis de a avea o dezbatere cu Viorica Dăncilă, înainte de turul 2 al prezidențialelor
„Tradiția” dezbaterilor pentru alegerile prezidențiale în România a fost întreruptă de către Klaus Iohannis, în 2019, când s-a confruntat cu Viorica Dăncilă în turul al doilea. Președintele în exercițiu a refuzat dezbaterile cu președinta PSD.
El a preferat să organizeze un eveniment de campanie, o conferința „Împreună pentru România Normală”, la Biblioteca Centrală Universitară din București, la care au participat mai mulți politologi și jurnaliști. Iohannis nu a fost pus în dificultate, el a criticat PSD-ul de pe un scaun comod, montat pe scenă, fără a avea un oponent:
„Am întâlnit un PSD puternic ostil. Un PSD care mai ales după decembrie 2016 a venit cu o abordare care ne-a aruncat pe toți în haos. A aruncat România în haos. Pentru ce? Pentru a salva câțiva penali. PSD a dorit să acapareze și să distrugă nu doar statul de drept, nu doar lupta anticorupție, ci și marile sisteme. Și a făcut-o perfid. Și-a înșurubat găștile de partid. M-am opus acestor demersuri, m-am opus încercărilor PSD-iste de a acapara întreg statul român. M-am opus folosind instrumentele oferite de Constituție. De multe ori, surprinzător pentru ei, am avut succes. Mandantul meu nu s-a rezumat doar la atât.
(…) Am reușit să mă opun PSD-ului suficient de mult pentru a menține România pe traiectoria europeană. Am reuști să salvez imaginea României prin politica externă pe care am făcut-o. Am reușit să contracarez efectele toxice în exterior ale guvernării PSD-iste. Timp de 30 de ani PSD a inhibat dezvoltarea României și cred că acum lucrurile trebuie să se schimbe fundamental. PSD trebuie înlăturat din decizia statului, dar nu oricum, ci în mod democratic: prin vot. Și votul pentru prezidențiale este extrem de important. Este modalitatea prin care noi toți putem să schimbăm lucrurile în România”, a declarat Iohannis la evenimentul respectiv.
La întrebările mai dificile, Klaus Iohannis a preferat să răspundă în stilul caracteristic. Întrebat de către Moise Guran de ce nu a anunțat personal că a semnat demiterea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, Iohannis a declarat: „Așa am considerat că este mai potrivit!”
Iohannis, cu gândul la golf în timpul crizei „COVID”
În perioada COVID, marcată de restricții, spaimă și morți, Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să se împrietenească cu un nou sport, golful. Președintele a transmis mesajul de la Pianu de Jos (jud. Alba), acolo unde s-a inaugurat primul teren de golf din țara noastră.
„Golful se poate practica la orice vârstă și încurajez pe cât mai mulți să descopere acest frumos sport care oferă multe satisfacții”, a declarat Iohannis, printre altele.
Golful este considerat un sport elitist și destul de scump, raportat la posibilitățile românilor care trăiesc lună de lună cu un salariu minim sau chiar mediu pe economie.
Declarațiile făcute de către Iohannis în acest context au creat un nou val de furie, dar și glume.
Klaus Iohannis, în goana unui loc de muncă departe de casă
De-a lungul timpului, Iohannis a căpătat imaginea unui președinte preocupat mai degrabă de alte activități, decât cele din fișa postului. De exemplu, excursiile. Mai nou, de la începutul lui 2024, oficialul de la Cotroceni a ajuns în presa internațională după ce și-a exprimat intenția de a „candida” la funcția de șef al NATO.
A cădea în irelevanță ar fi neplăcut pentru Iohannis, având în vedere faptul că Traian Băsescu și Ion Iliescu au ajuns să fie ostracizați de adversarii politici, iar apoi au ajuns în atenția justiției. O astfel de situație ar fi mai mult decât incomodă pentru fostul primar din Sibiu, obișnuit cu transporturile în aeronave private și conferințe de presă atent organizate.
Lovit de refuzul decidenților din structurile NATO, Iohannis încearcă să-și găsească un loc de muncă la nivelul UE, relatează jurnaliștii de la Politico. Însă, nici pentru noul portofoliu, de Apărare, care ar urma să fie creat în eventualitatea unui nou succes al Ursulei von der Leyen, Iohannis nu ar fi favorit.
Rămâne de văzut dacă „goana” după un loc de muncă va avea succes pentru actualul oficial de la Cotroceni.
Iohannis, prezent la Congresul PNL: „în loc de mediator, agent electoral”
Klaus Iohannis a fost contestat în repetate rânduri în spațiul public pentru faptul că nu ar fi respectat Constituția. Una dintre aceste acuzații a fost lansată după ce președintele, fost membru PNL, s-a prezentat la Congresul PNL 2021, unde a susținut un discurs de „agent electoral”, potrivit contestatarilor.
„Este imperativ să depăşim cât mai repede actuala criză. Această guvernare trebuie să continue, pentru că nu există niciun motiv real ca premierul să fie demis sau să îşi dea demisia, cu atât mai mult cu cât prim-ministrul şi miniştrii liberali sunt atacaţi din toate părţile, întregul PNL ar trebui să dea dovadă de solidaritate şi să îi susţină cu toate forţele”, a declarat Iohannis.
Klaus Iohannis. „Președinte sau turist?”
De-a lungul timpului, Klaus Iohannis a fost criticat pentru faptul că este mai vizibil prin intermediul vacanțelor decât prin activitățile din fișa postului. Inclusiv în perioada „COVID”, marcată de tragediile din spitalele arse ale României, Iohannis a fost surprins pe pârtie, la Păltiniș (jud. Sibiu):
– Cameraman: Cum e la schi, domnule preşedinte?
– Iohannis: Bună ziua. E foarte bine. Vă invit să veniţi.
– Cameraman: Cum e zăpada la Păltiniş?
– Iohannis: Astăzi e destul de bine. Vă doresc o zi frumoasă!”
Iohannis a fost surprins pe munte la doar o zi de la tragedia de la Institutul „Matei Balș” din București, în urma căreia cinci pacienți au murit pe loc.
De asemenea, potrivit acuzațiilor jurnaliștilor de investigație, multe dintre deplasările oficiale ale lui Iohannis ar fi fost, totodată, și vacanțe prelungite.
La scurt timp de la „înscăunare”, Klaus Iohannis a căpătat tot felul de porecle, precum cea de „președintele-turist”.
Referendumul consultativ, „trădarea” electoratului „pro-Iohannis”
În 2019, Iohannis și echipa sa au știut cum să speculeze din punct de vedere politic războiul „anti-PSD”. În mai 2019, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, la inițiativa lui Iohannis, s-a desfășurat referendumul pe tema justiției.
Peste 85% dintre românii de la urne au răspuns „DA” la întrebările:Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?
Important de menționat, referendumul nu a fost unul decizional, ci consultativ.
În schimb, în plan politic, Iohannis a profitat din plin și astfel, și-a consolidat imaginea de „luptător anti-PSD”, de „luptător pentru independența justiției”.
Pentru comparație, efect zero în practică a avut și referendumul organizat de către fostul președinte Traian Băsescu, speculat la maximum.
78% dintre cei prezenți la urne au răspuns DA la întrebarea:Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?
89% au răspuns DA la întrebarea referitoare la reducerea numărului de parlamentari:Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?
Iohannis, cititor de prompter în perioada „COVID”
Modul în care Iohannis se adresa românilor în perioada „COVID”, a întărit criticile aduse președintelui, în mod sistematic.
Iohannis transmitea privitorilor de acasă mesaje citite de pe o plasmă, un nou prilej cu care președintele a dat dovadă, potrivit contestatarilor, de rigiditate, de lipsă de autenticitate, de lipsă de empatie.
De asemenea, unii jurnaliști prezenți la conferințele de presă s-au plâns că toate acestea erau regizate. De asemenea, Iohannis refuza să răspundă la întrebările incomode, printr-un simplu „Mulțumesc!”. Iată relatarea din ianuarie 2020, a Mădălinei Mihalache, reporter Antena 3:
„Politically correct și pentru presă (…)
În urmă cu o lună, Klaus Iohannis s-a arătat deranjat de întrebările care i-au fost adresate de reporteri la conferința de presă. Personal, le-a transmis că nu i se pun întrebări ‘ridicate la fileu’. Toți jurnaliștii prezenți au rămas șocați în fața unei astfel de remarci făcute chiar de președintele țării.
Palatul Cotroceni este cea mai închisă instituție în ceea ce privește accesul la informații. Comparația o fac cu Parlamentul, Guvernul și partidele politice, că pe astea le știu. De la Ludovic Orban la Marcel Ciolacu, de la Nelu Tătaru la Alexandru Rafila, toți primesc și răspund la întrebări multe și incomode.
La conferințele de la Cotroceni, nu ai voie să adresezi mai mult de o întrebare. Nu contează că președintele a răspuns pe lângă la întrebarea ta. Consiliera pe comunicare (n.r. Daniela Bârsan), care stă undeva în spate, îi ceartă pe reporteri dacă îndrăznesc să intervină, din nou, pentru că nu au primit răspuns la singura întrebare la care au dreptul.
Să nu vă imaginați nici că redacțiile pot acredita ele pe cine vor. Doar doi oameni de trust pot merge la conferințele de la Cotroceni. S-a întâmplat ca oameni aflați în concediu să vină la serviciu pentru că celălalt era bolnav, iar Administrația Prezidențială nu permitea unui alt reporter să reprezinte instituția de presă. Pur si simplu i se refuză accesul. Mi s-a întâmplat!
Când eram la Realitatea, s-a pus problema să fiu acreditată temporar și pe Cotroceni. Aceeași consilieră (n.r. tot Dana Bârsan) a spus că ea nu vrea să vină la Palatul Cotroceni reporteri care sunt acreditați pe PSD sau pe Guvern (pe atunci era Guvern PSD). Deci consiliera președintelui decidea cine să reprezinte o instituție media în raport cu Administrația Prezidențială.
Jurnaliștii acreditați pe Cotroceni nu primesc în același timp informările oficiale care vin de la Palatul Cotroceni. Aceeași consilieră le transmite pe rând, în ordinea preferințelor și în funcție de trustul la care lucrează reporterul acreditat. Repet! Vorbim despre comunicatele oficiale în care se regăsesc deciziile președintelui, nu informații de altă natură. Ulterior, ele sunt comunicate pe grupul oficial de presă.
Consilierilor prezidențiali le este interzis de consiliera pe comunicare sa vorbească cu presa. Nici acces la președinte nu au fără acordul ei.
Probabil că după postarea asta voi deveni antipatică unor colegi de pe Cotroceni. Dar gândiți-vă dacă această cenzură ar fi avut loc la PSD. Revoluție e puțin spus! Cred că Anca Alexandrescu știe cel mai bine”.
Klaus Iohannis, impasibil în timp ce un militar a leșinat lângă el
În august 2019, în timp ce Klaus Iohannis susținea un discurs de Ziua Marinei, la Constanța, un militar a leșinat aproape de președinte. Colegii i-au sărit în ajutor, dar oficialul nu a schițat niciun gest în acord cu ceea ce se petrecea la acel moment. Iohannis a preferat să-și termine discursul citit de pe foaie.
Atitudinea pasivă a lui Iohannis a generat un nou val de critici. Unii au comparat atitudinea lui Iohannis din acest caz cu cea pe care o are față de țară și de cei care l-au votat.
Klaus Iohannis, singurul fără mască la întâlnirea oficialilor din Europa, în contextul COVID
Liderii politici din România au fost surprinși în repetate rânduri nerespectând măsurile de protecție „anti-COVID”, promovate intens chiar de respectivii politicieni. Inclusiv Iohannis a fost surprins fără mască, în repetate rânduri.
Cel mai mediatizat caz a fost vizita lui Iohannis la Consiliul European, din iulie 2020. Într-o imagine alături de Emmanuel Macron și alți oficiali, președintele român a fost singurul care nu purta mască.
Cel mai recent scandal: Klaus Iohannis și sistemul de apărare Patriot, donat către Ucraina
Cel mai recent scandal legat de Klaus Iohannis se referă la trimiterea sistemului de apărare Patriot, către Ucraina, după ce oficialul de la Cotroceni a primit acest îndemn de la Joe Biden, în cadrul celei mai recente discuții tete-a-tete.
Potrivit sondajelor de opinie realizate de la începutul conflictului din vestul Ucrainei, românii s-au poziționat favorabil față de sprijnul umanitar și chiar și față de sancțiunile economice anti-Rusia. Însă, în privința sprijinului militar, majoritatea s-a declarat împotriva unor acțiuni în acest sens. Totuși, decidenții statului român au stabilit în cele din urmă să sprijine și militar Ucraina. Mai multe informații în acest sens nu au fost făcute publice, fiind secretizate.
De asemenea, potrivit unui raport pe surse, MApN s-ar fi opus trimiterii sistemului Patriot la vecinii din nord. În cele din urmă, în CSAT s-a hotărât în această săptămână ca sistemul Patriot să fie expediat către Zelenski.
Decizia luată de CSAT, contestată în spațiul public din motive economice, dar și de securitate, a fost argumentată astfel:
„Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităților române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilități pentru România. În același timp, vor continua discuțiile cu aliații astfel încât apărarea aeriană a țării noastre să fie în continuare consolidată.
Poziționarea României este și va continua să fie fără echivoc în susținerea multidimensională a Ucrainei, alături de comunitatea internațională, în dreptul său legitim la autoapărare în fața agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei”.
România a comandat în SUA șapte sisteme Patriot, pentru 4 miliarde de dolari, iar până acum au fost furnizate doar patru. Doar două sunt operaționale în acest moment, cel de-al treilea ar putea fi utilizat de la sfârșitul anului, iar al patrulea, la începutul lui 2025. (ziare.com)
