România are de obicei 15 sărbători legale oficiale în 2025, ceea ce reprezintă o creștere față de anii precedenți. Așa cum se obișnuiește, dacă sărbătorile legale cad într-o zi de marți sau joi, acestea sunt adesea extinse pentru a crea un weekend de patru zile, notează un raport al Departamentului de Agricultură al SUA care include sfaturi pentru exportatorii americani care vor să intre pe piața românească.
Dan Popa: Se recomandă ca părțile interesate din SUA să verifice în avans calendarul oficial de sărbători înainte de a planifica o vizită, pentru a evita sărbătorile locale. Rețineți că datele din România sunt scrise în formatul zi/lună/an, se arată în raportul citat.
Părțile interesate din SUA pot contacta direct companiile românești, iar prezentările în persoană sunt foarte apreciate și pot ajuta semnificativ la construirea credibilității cuiva. De obicei, există un singur factor de decizie principal într-o companie, iar acea persoană nu este de obicei managerul de achiziții.
Avantaje și Provocări
Avantaje:
- România este accesibilă pe cale maritimă și are o rețea de distribuție eficientă.
- Românii cheltuiesc aproximativ 40% din venituri pe produse alimentare.
- Costurile de marketing sunt scăzute.
- Cerere în creștere pentru produse de calitate superioară, pe fondul creșterii veniturilor și a dezvoltării rețelelor de retail.
Provocări:
- Unele exporturi SUA sunt dezavantajate de bariere netarifare și taxe vamale UE.
- Furnizorii din UE au avantaje competitive datorită proximității și livrărilor rapide.
- Consumatorii români percep produsele alimentare din SUA ca fiind mult prea procesate și mai puțin sănătoase.
Vânzări sezoniere: Sărbătorile de Crăciun și Paște continuă să ofere oportunități semnificative de vânzări. Vânzările din decembrie sunt constant de două până la trei ori mai mari decât în alte luni, iar comercianții cu amănuntul își extind adesea programul de lucru pentru a face față traficului crescut de clienți. În aceste perioade de sărbători, comercianții cu amănuntul se concentrează de obicei pe produse de gamă superioară, deoarece consumatorii tind să își mărească cheltuielile.
Caracteristicile consumatorilor: Cumpărăturile de alimente din România s-au schimbat dramatic în ultimii ani, consumatorii îndreptându-se din ce în ce mai mult către o mai mare varietate de produse și fiind influențați de tendințele internaționale.
Mulți români continuă, de asemenea, să caute cel mai bun raport cost-beneficiu în achizițiile de alimente și băuturi, echilibrând calitatea cu accesibilitatea.
Există mărci bine consacrate în majoritatea categoriilor de alimente și băuturi, iar produsele noi pe piață pot necesita eforturi suplimentare de marketing atunci când sunt introduse pentru prima dată.
Exportatorii din SUA ar trebui să stabilească relații solide cu importatorii, distribuitorii, supermarketurile, comercianții cu amănuntul etc. locali, deoarece aceste părți sunt esențiale în facilitarea și promovarea alimentelor americane gata de consum.
STRUCTURA ȘI TENDINȚELE SECTORULUI DE PIAȚĂ
Demografia consumatorilor: În prezent, românii cu vârsta cuprinsă între 35 și 39 de ani sunt persoanele cu cele mai mari venituri din țară, deși până în 2040, grupa de vârstă cu cel mai mare venit va fi 40-44 de ani.
Având în vedere aceste grupe de vârstă, cererea de bunuri și servicii legate de familie – cum ar fi transportul, educația și produsele de uz casnic – crește rapid. Totuși, se preconizează că numărul gospodăriilor din România va scădea moderat până în 2040.
În ceea ce privește tipurile de gospodării, scăderea va fi alimentată în principal de numărul tot mai mic de cupluri cu copii, care se preconizează că va scădea cu 17,7%, reprezentând 19,8% din totalul gospodăriilor până în 2040. Modelele de consum pentru persoanele de 20 de ani tind să se concentreze mai mult pe alimente și băuturi, divertisment și comunicații.
Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INSSE), în 2024, venitul mediu lunar pe gospodărie a fost de 1.677 USD și 670 USD pe persoană (o creștere de 15,9% față de 2023). Cheltuielile lunare totale pe gospodărie au fost de 1.430 USD, ceea ce reprezintă o creștere de 13,1% față de 2023. Alimentele și băuturile nealcoolice au reprezentat 35% din cheltuielile de consum pe gospodărie, iar 7,3% din venitul mediu a fost cheltuit pe băuturi alcoolice și tutun. Doar 1,8% au fost cheltuite în hoteluri sau restaurante.
Piața românească de retail a ajuns la 61,5 miliarde de dolari în 2024, din care comerțul cu alimente a reprezentat aproximativ 40,5 miliarde de dolari
În 2024, în timp ce ritmul inflației a decelerat semnificativ față de anul precedent, creșterea costului vieții a continuat să prezinte provocări pentru sectorul de retail din România. Creșterea susținută a facturilor la energie și utilități a determinat în continuare consumatorii să își adapteze bugetele. Veniturile disponibile reduse au însemnat o concentrare continuă asupra articolelor esențiale, iar puterea de cumpărare a continuat să modeleze comportamentul consumatorilor, cu un accent constant pe cumpărarea de bunuri prin oferte și promoții pentru a reduce cheltuielile per coș.
Ca atare, în timp ce creșterile de prețuri au contribuit în continuare la o creștere pozitivă a valorii comerțului cu amănuntul, piața a înregistrat în mare măsură vânzări cu amănuntul în volum limitat, deoarece consumatorii au rămas prudenți.
Comercianții cu amănuntul de produse alimentare a continuat să domine peisajul și în 2024, deoarece românii au alocat în mod constant o parte semnificativă din cheltuielile lor articolelor esențiale, inclusiv alimentelor și băuturilor.
Deși inflația prețurilor la alimente a scăzut față de 2023, aceasta a pus încă presiune asupra cheltuielilor consumatorilor, afectând multe gospodării românești și menținând accentul pe accesibilitate.
Potrivit Euromonitor, piața totală de retail a ajuns la 61,5 miliarde de dolari în 2024, din care comerțul cu amănuntul de alimente a reprezentat aproximativ 40,5 miliarde de dolari (offline și comerț electronic).
România se află într-o perioadă de consolidare și expansiune pe piața comerțului electronic, cu o creștere anuală constantă de peste 10%. Investițiile în infrastructura logistică, diversificarea metodelor de plată, adoptarea inteligenței artificiale și extinderea comerțului online în zonele rurale sunt doar câțiva dintre factorii care vor contribui la dezvoltarea sectorului.
Economia informală din România rămâne o provocare persistentă.
Deși procentul specific pentru 2023 și 2024 este încă în curs de evaluare completă, rapoartele sugerează că acesta continuă să reprezinte o parte substanțială din PIB, după cele 29% înregistrate în 2022. Acest lucru plasează România printre țările UE cu cele mai mari economii informale, adesea atribuite unei combinații de niveluri ridicate de impozite și contribuții sociale (în jur de 45% din venitul brut) și salarii relativ mai mici în comparație cu omologii din Europa de Vest.
Principalele surse ale economiei informale persistă fiind ocuparea forței de muncă ilegale, evaziunea fiscală pe scară largă și afacerile neînregistrate, generate de producția subterană, activități ilegale și diverse tranzacții neînregistrate în cadrul gospodăriilor și al altor unități.
Potrivit Institutului Național de Statistică, sectorul de retail rămâne printre primele trei industrii cele mai afectate de aceste practici informale. Economia încă prezintă o dependență notabilă de numerar, chiar dacă tranzacțiile cu cardul continuă să crească constant.
Acest nivel mai ridicat de utilizare a numerarului oferă un teren fertil pentru economia subterană. În consecință, guvernul a introdus limite pentru tranzacțiile cu numerar atât pentru companii, cât și pentru populație. Deși mai puțin stricte decât cele propuse inițial, din cauza feedback-ului public , aceste măsuri indică un efort continuu de formalizare a activității economice și de îmbunătățire a colectării impozitelor.
Românii au căutat în mod constant confortul livrării la domiciliu, gama largă de produse și mărci din care să aleagă, prețurile competitive și politicile flexibile de returnare. În plus, numărul comenzilor online colectate în magazin și-a continuat tendința ascendentă în 2024 – un fenomen care a continuat să beneficieze comercianții cu amănuntul, deoarece consumatorii erau adesea tentați să facă achiziții impulsive atunci când vizitau un punct de vânzare pentru a-și ridica comenzile. Aceste beneficii inerente diferențiază constant comerțul electronic, contribuind la expansiunea sa continuă.
Consumatorii au continuat să își adapteze modelele de cumpărare pentru a face față costului vieții persistent. În ciuda poziției României ca producător tradițional de carne procesată, cu o multitudine de furnizori regionali și naționali, creșterea susținută a prețurilor cărnii crude la poarta fermei, coroborată cu creșterea costurilor energiei pentru procesarea cărnii, cheltuielile ridicate de ambalare și costurile amplificate de logistică și vânzare cu amănuntul, au continuat să împiedice menținerea unor prețuri la raft cu adevărat accesibile.
Prin urmare, consumatorii s-au orientat din ce în ce mai mult către opțiuni mai accesibile, ceea ce a dus la o creștere continuă a cererii de carne refrigerată neambalată, în special în magazinele specializate și în secțiunile dedicate din cadrul lanțurilor internaționale de produse alimentare. Această tendință consolidează concentrarea pe prioritizarea nevoilor zilnice, deoarece multe mici magazine alimentare locale au continuat să adopte norma de a vinde carne procesată refrigerată neambalată direct la tejghea.
Consumul tradițional de carne procesată a continuat să stimuleze vânzările, fiind cea mai mare categorie de produse în 2024, deși se confruntă în continuare cu provocări din cauza prudenței consumatorilor. Creșterea continuă a prețurilor a dus la o presiune susținută asupra vânzărilor în volum. În ciuda acestui fapt, interesul general pentru carnea procesată refrigerată a rămas robust, susținut de tradițiiile puternice de consum care oferă o gamă largă de produse populare, cum ar fi salam, cârnați, hot dog, șuncă și bacon. (HotNews.ro)
