Stresul la locul de muncă și munca la negru, în vizorul ITM Bihor: campanii de prevenire și controale în teren (FOTO)

INSPECTORATUL  TERITORIAL  DE  MUNCĂ  BIHOR a organizat în data de 12.06.2025, ora 10.00, la sediul instituției, o reuniune de informare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și în domeniul relațiilor de muncă privind metodologiile unor campanii pe care le desfășoară  I.T.M. Bihor în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă în baza “PROGRAMULUI CADRU DE ACŢIUNI AL INSPECŢIEI MUNCII”, respectiv „ PROGRAMULUI PROPRIU DE ACŢIUNI AL I.T.M. BIHOR “ pentru anul  2025 și anume:

I.Campania naţională de verificare a respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă precum și în domeniul relațiilor de muncă în agricultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit.

II.Acţiunea de conştientizare privind riscurile psihosociale la locurile de muncă, consecințele aferente pentru sănătatea psihică și fizică şi măsurile de prevenire necesare.

La acțiune au participat angajatori, reprezentanți ai acestora, lucrători desemnaţi pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie, lucrători şi reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, reprezentanţi ai partenerilor sociali, precum și alte persoane interesate.

I. In perioada 25.04.2025-30.09.2025 se desfăşoară Campania Naţională pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind încheierea şi executarea contractelor individuale de muncă, precum şi prevederile legale privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: “agricultură” cod CAEN 01,”pescuitul şi acvacultura” cod CAEN 031 şi cod CAEN 032,”vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi activităţi de servicii anexe” cod CAEN 017, “silvicultura şi alte activităţi forestiere” şi “exploatare forestieră” cod CAEN 021 şi cod CAEN 022.

Acţiunile de control şi de verificare a respectării modului de utilizare a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor de exploatare se vor efectua în toate judeţele, la toate categoriile de angajatori (privat sau public) care efectuează activităţi în domeniile mai sus menţionate.

OBIECTIVELE CAMPANIEI:

• Eliminarea neconformităţilor constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităţilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale corespunzătoare;
• Creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a lucrătorilor în ceea ce priveşte cunoaşterea riscurilor de accidentare şi /sau îmbolnăvire profesională, a pericolelor iminente ce pot apărea în activitatea desfăşurată la locurile de muncă, precum şi privitor la necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă pentru domeniile de activitate sus-menţionate;
• Eliminarea situaţiilor de pericol grav şi iminent de accidentare prin sistarea activităţii/oprirea din funcţiune a echipamentului de muncă.

MOTIVAREA CAMPANIEI:

Activităţile desfăşurate în agricultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, se caracterizează prin condiţii de muncă care expun lucrătorii la riscuri biomecanice, mulţi dintre factorii care determină riscul biomecanic fiind dificil de abordat, deoarece depind de sarcinile nestandardizate îndeplinite de lucrător.

Lucrătorii care desfăşoară activităţi în domeniile de „Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi activităţi de servicii anexe vânătorii” – CAEN – 017 şi „Pescuit şi Acvacultură” – CAEN 031 – 032, sunt expuşi continuu la o multitudine de riscuri profesionale, suferind în urma accidentelor, de cele mai multe ori cu implicaţii deosebit de grave. Suferinţa pricinuită în urma evenimentelor, fie cu incapacitate de muncă fie mortale se extinde în mare măsură şi la nivelul familiilor acestora.

Controalele anterioare efectuate în aceste domenii de activitate au evidenţiat următoarele situaţii:

1. înţelegerea tacită între angajatori şi lucrători, în urma căreia angajaţii prestează muncă în lipsa unui contract individual de muncă, profitând de avantajul că activitatea se desfăşoară departe de aşezămintele umane, în condiţii de izolare socială, fiind mai greu de identificat şi de controlat;
2. datorită desfăşurării activităţii în condiţii de izolare, identificarea şi controlul angajaţilor se face de cele mai multe ori cu ocazia producerii şi cercetării accidentelor grave, activitatea de prevenire fiind redusă şi foarte greu de realizat;
3. lipsa forţei de muncă calificate şi instruite corespunzător;
4. folosirea unor echipamente de muncă necorespunzătoare, precum şi aplicarea unor tehnologii de exploatare care nu respectă legislaţia de securitate a muncii;
5. neevaluarea factorilor de risc şi lipsa programului de prevenire şi protecţie în urma evaluării;
6. lipsa instrucţiunilor proprii de lucru pentru activităţile desfăşurate;
7. neutilizarea, neacordarea şi lipsa echipamentului individual de protecţie;
8. neefectuarea controlului medical la angajare şi a celui periodic;
9. mediul de muncă necorespunzător în condiţii de izolare, sau prezenţa lucrătorilor în condiţii psiho-sociale necorespunzătoare, uneori completate cu consumul de băuturi alcoolice.

Campania va evidenţia importanţa existenţei unui cadru general care să impună angajatorilor să evalueze riscurile şi să adopte măsuri preventive pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

In domeniul relaţiilor de muncă, se va urmări, în principal, modul în care angajatorii respectă prevederile legale cu privire la:

• angajarea personalului (inclusiv transmiterea contractelor individuale de muncă în REVISAL, în termenul legal);
• timpul de muncă şi timpul de odihnă;
• repausuri periodice(repausul săptămânal, repausul zilnic, sărbătorile legale);
• respectarea HG 1506/2024, conf. art.1, privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară;
• modul în care au fost îndeplinite măsurile dispuse cu ocazia controalelor anterioare, acolo unde este cazul.

II.Acţiunea de conştientizare privind riscurile psihosociale la locurile de muncă, consecinţele aferente pentru sănătatea psihică şi fizică şi măsurile de prevenire necesare se  desfăşoară pe parcursul trimestrelor I şi II ale anului 2025.

OBIECTIVELE ACŢIUNII

Acţiunea urmăreşte conştientizarea cu privire la necesitatea prevenirii expunerii lucrătorilor la riscuri psihosociale la locurile de muncă şi la luarea măsurilor de prevenire pentru prezervarea sănătăţii psihice şi fizice a lucrătorilor.

De asemenea, în cadrul acestei acţiuni angajatorii vor fi informaţi cu privire la necesitatea respectării cerinţelor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special a celor referitoare la obligaţia de a realiza evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv a riscurilor psihosociale.

Potrivit art.12 alin. (1) al Legii nr. 319/2006, angajatorii au obligaţia:

1. să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
2. să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra echipamentului de protecţie care trebuie utilizat.

„Existenţa unor condiţii de muncă sigure şi sănătoase este o condiţie prealabilă pentru o forţă de muncă sănătoasă şi productivă. Nimeni nu ar trebui să sufere de pe urma unor boli sau accidente legate de locul de muncă. Acesta este, de asemenea, un aspect important atât al sustenabilităţii, cât şi al competitivităţii economiei UE.”

Stresul la locul de muncă este recunoscut ca un obstacol major în calea productivităţii şi a calităţii vieţii, iar riscurile psihosociale reprezintă o problemă structurală legată de organizarea muncii, care pot fi prevenite şi gestionate corespunzător.

Mediul de lucru psihosocial are un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării de bine a lucrătorilor. Lucrătorii care suferă de stres asociat cu munca pot dezvolta probleme grave de sănătate fizică şi mentală, care influenţează mediul de muncă şi societatea în ansamblu.

Pentru lucrătorul individual, efectele negative pot include: surmenaj şi depresie, dificultăţi de concentrare, probleme personale, abuz de droguri şi alcool, sănătate fizică precară, în special boli cardiovasculare şi afecţiuni musculo-scheletice.

La nivel de companie efectele negative includ slaba performanţă generală a întreprinderii, creşterea absenteismului, creşterea numărului de accidente şi vătămări.

Prin crearea unui mediu de lucru adecvat din punct de vedere psihosocial, compania va beneficia de lucrători sănătoşi şi productivi la locul de muncă, iar absenţele cauzate de stresul asociat cu munca vor fi reduse considerabil sau chiar inexistente. De asemenea, costurile suportate de întreprindere pentru productivitatea pierdută vor fi mai mici.

Riscurile psihosociale şi stresul la locul de muncă generează costuri semnificative pentru organizaţii şi pentru economiile naţionale.

Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, modificată şi completată, stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

Potrivit articolului 7 al Legii nr. 319/2006, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:

• prevenirea riscurilor profesionale.
• evaluarea riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor care nu pot fi evitate;
• combaterea riscurilor la sursă;
• ulterior evaluării sa ia măsurile de prevenire necesare pentru îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor care să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
• dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă.

Riscurile psihosociale apar din cauza unei proiectări, organizări şi gestionări necorespunzătoare a muncii, precum şi a unui context social deficitar al acesteia, şi pot avea rezultate negative în plan psihologic, fizic şi social.

Câteva exemple de condiţii de lucru care generează riscuri psihosociale:

-volumul de muncă excesiv;

-solicitările contradictorii şi lipsa de claritate a rolului;

-neimplicarea în luarea deciziilor care îl afectează pe lucrător;

-lipsa de influenţă asupra modului în care se desfăşoară activitatea;

-schimbări organizaţionale gestionate necorespunzător;

-insecuritatea locului de muncă;

-comunicare ineficientă;

-lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;

-hărţuire psihologică şi sexuală;

-clienţi, pacienţi, elevi etc. dificili.

Lucrătorii suferă de stres atunci când cerinţele generale ale activităţii lor profesionale sunt excesive şi le depăşesc capacitatea de a face faţă. Pe lângă problemele psihice asociate, de exemplu sindromul de burnout, anxietate, depresie şi chiar intenţii de sinucidere, lucrătorii care suferă de stres prelungit pot dezvolta probleme grave fizice, de exemplu boli cardiovasculare sau afecţiuni musculo-scheletice.

In  contextul art. 2 alin.(5^A2) din        Ordonanţa nr. 137/2000, republicată, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.

Conform art. 2 alin. (5^A1) din Ordonanţa nr. 137/2000, constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

1. conduită ostilă sau nedorită;
2. comentarii verbale;
3. acţiuni sau gesturi.

In scopul prevenirii şi combaterii oricăror forme şi acte de hărţuire pe criteriul de sex şi hărţuire morală la locul de muncă, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) din H.G. nr. 970/2023, angajatorul are următoarele obligaţii:

• punerea în aplicare a metodologiei, adaptată situaţiei specifice a angajatorului/ conducătorului, cu menţiunea că fiecare angajator îşi poate elabora propriul ghid privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă, adaptat condiţiilor specifice de muncă, cu respectarea termenelor şi principiilor prevăzute în anexa la metodologie;
• introducerea în regulamentul de ordine interioară a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 şi ale Legii nr. 202/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• interzicerea şi sancţionarea oricăror acţiuni care pot conduce la hărţuire morală la locul de muncă sau pe criteriul de sex;
• depunerea de diligenţe în scopul creării unui cadru de măsuri de prevenire şi protecţie în cazurile de hărţuire pe criteriul de sex şi de hărţuire morală la locul de muncă prin instruirea angajaţilor în vederea conştientizării şi prevenirii fenomenului de hărţuire;
• informarea şi instruirea tuturor angajaţilor, prin organizarea unor cursuri de formare cu privire la prevederile metodologiei, cu caracter anual;
• diseminarea metodologiei prin toate mijloacele interne de comunicare/informare a angajaţilor.

Riscurile psihosociale pot fi prevenite şi gestionate, indiferent de dimensiunea întreprinderii şi de activităţile desfăşurate de aceasta.