Strabag a intrat în colimatorul guvernului maghiar prin greşelile făcute la construcţia autostrăzii M30, care leagă Miskolc şi Košice. Tronsonul trebuie demolat în totalitate şi consolidat

Strabag a intrat în colimatorul guvernului maghiar prin greşelile făcute la construcţia autostrăzii M30, care leagă Miskolc şi Košice. La doar doi ani de la deschidere, probleme structurale severe au forţat închiderea secţiunii dintre Szikszó şi Miskolc din cauza tasării solului. János Lázár, ministrul construcţiilor şi transporturilor, a vizitat şantierul şi a criticat aspru grupul austriac. În opinia sa, execuţia defectuoasă a lucrărilor de către acesta a provocat problemele. Potrivit ministrului, tronsonul a trebuit să fie demolat aproape în totalitate pentru a-i asigura stabilitatea prin consolidarea structurii de susţinere.

Bogdan Cojocaru: Strabag, gigant austriac şi una dintre cele mai mari companii de construc­ţii din Europa Centrală şi de Est, are probleme mari în Ungaria. Deoa­rece a greşit la construcţia unei autostrăzi maghiare, guvernul de la Budapesta a dat de înţeles că nu mai vrea să colaboreze în viitor cu aceasta. Consideră că lucrările com­paniei nu îndeplinesc cerinţele de calitate.

În urma scandalului, constructorul austriac ar putea pierde până la 12 milioane de euro. Autostrăzile sunt importante pentru strategia de dezvoltare economică pe care mizează gu­ver­nul ungar, acesta prioritizându-le în defa­voa­rea altor modalităţi de transport, cum ar fi căile ferate. De asemenea, executivul caută să aducă cât mai mult din sectorul materialelor de construcţii în mâini maghiare, aşa cum a făcut cu sectorul bancar şi cum încearcă să facă cu retailul. Apoi, mai mulţi oameni de afaceri a­propiaţi partidului de guvernământ şi premie­rului Viktor Orban au afaceri în domeniu.

Guvernul Ungariei este în relaţii tensionate şi cu alte companii austriece sau cu executivi aus­trieci. Un exemplu este retailerul interna­ţional SPAR, pe care János Lázár, ministrul dezvoltării şi construcţiilor, îl consideră aus­triac. CEO-ul subsidiarei SPAR Austria, Hans Reisch, l-a acuzat pe Orban că hărţuieşte retai­le­rii străini cu taxe speciale şi plafonări de preţuri.

Anul trecut, el a anunţat retragerea unor ac­tive din Ungaria de teama unor „expro­pri­eri“. Se vorbeşte deja despre un război între SPAR şi premierul Orban, compania ducând bătălia până la Bruxelles, la Comisia Euro­pea­nă. Tot anul trecut, un europarlamentar aus­tri­ac l-a întrebat pe ministrul maghiar pentru Europa într-o şedinţă a Parlamentului Euro­pean de ce Orban impune companiilor austri­ece taxe speciale.

În general companiile străine cu operaţiuni în sectoare unde pot prospera firmele maghiare acuză presiuni şi condiţii dificile de afaceri. In­vestitorul german al aeroportului din Budapes­ta a acuzat astfel de presiuni înainte de a-şi vinde participaţia guvernului maghiar. Nici băncile austriece nu au avut viaţă liniştită în Ungaria. În 2014, guvernul maghiar a lansat o ofensivă media în care şi-a arătat intenţia de a achiziţiona, direct sau indirect, subsidiarele locale ale Raiffeisen şi Erste.

Pe atunci, Orban spunea că este hotărât să aducă jumătate din sectorul bancar al ţării în mâini maghiare. A reuşit mai mult de atât. Raiffeisen şi Erste au rămas totuşi în Ungaria, chiar şi sub presiunea suprataxării, un instru­ment despre care Orban a spus iniţial că este o măsură temporară de obţinere de bani pentru reconstrucţia economică a ţării după marea criză. În 2014, guvernul Orban şi banca centrală ungară acuzau băncile străine că stau degeaba şi nu creditează economia.

Până la urmă, guvernul a cumpărat 15% din Erste Ungaria în 2016. Atunci, BERD a cum­părat alte 15%. În 2023, grupul mamă Erste şi-a răscumpărat acţiunile. Statul maghiar a obţinut un profit de 2,5 ori mai mare decât in­vestiţia făcută. Cu aceşti bani a fost renaţiona­lizat aeroportul Budapesta. Strabag a intrat în colimatorul guvernului maghiar prin greşelile făcute la construcţia autostrăzii M30, care leagă Miskolc şi Košice. Lucrările au început în 2018 şi au fost finalizate în 2021. Fiind unul dintre coridoarele de transport cheie ale regiunii, ar fi trebuit să aducă beneficii economice şi logistice substanţiale pentru comunităţile din apropiere, scrie Daily News Hungary.

Dezvoltat de două companii austriece ale Strabag, proiectul se anunţa a fi un triumf. Cu toate acestea, la doar doi ani de la deschidere, pro­bleme structurale severe au forţat închide­rea secţiunii dintre Szikszó şi Miskolc din cauza tasării solului. János Lázár, ministrul construc­ţiilor şi transporturilor, a vizitat şantierul şi a criticat aspru grupul austriac.

În opinia sa, execuţia defectuoasă a lucră­rilor de către Strabag a provocat problemele. Potrivit ministrului, tronsonul a trebuit să fie demolat aproape în totalitate pentru a-i asigura stabilitatea prin consolidarea structurii de susţinere. Secţiunea reproiectată va fi întărită cu grinzi metalice.

Potrivit Telex, Strabag şi-a asumat responsabilitatea şi s-a angajat să acopere costurile de reconstrucţie, estimate la 4–5 miliarde forinţi (9,7–12,1 milioane euro), în cadrul garanţiei oferite de grup. Iniţial programată a fi finalizată până în ianuarie 2023, reconstrucţia s-a confruntat cu mai multe întârzieri, drumul nefiind încă refăcut complet. În declaraţiile sale, Lázár a precizat că nu vrea să mai coopereze cu Strabag în viitor, deoarece nu consideră că munca companiei este de calitate mulţumitoare. Potrivit ministrului, lecţia care trebuie învăţată din cazul autostrăzii M30 este că ar trebui aplicate cerinţe mai stricte la selectarea contractanţilor, mai ales atunci când aceştia sunt companii străine. El pledează, de asemenea, pentru interzicerea companiilor străine ca operatori pe piaţa de retail din Ungaria. (ZF.ro)