Sporurile pentru gestionarea fondurilor europene urmează să fie legate de criterii de performanţă şi să aibă o valoare între 5% şi 50% din salariu, se arată într-un nou proiect legislativ intrat în dezbatere publică marți, 1 iulie. Noul sistem „ar introduce meritocraţia în administraţia publică”, susţine ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Criteriile pentru acordarea sporurilor pentru funcţionarii publici care gestionează fonduri europene urmează să fie legate de timpul efectiv lucrat lunar şi de valoarea proiectului implementat. Dacă proiectul este adoptat, sporurile între 5% şi 50% din salariu se vor acorda în condiţiile în care se dovedeşte, printr-un raport de progres trimestrial, aprobat de ordonatorul de credite, că au fost înregistrate progrese în implementarea acestuia în trimestrul anterior.
”Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a publicat astăzi, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ care ar lega acordarea sporurilor pentru gestionarea proiectelor finanţate din fonduri europene de criterii de performanţă şi ar introduce meritocraţia în administraţia publică”, anunţă marți ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Propunerea de act normativ modifică regulamentul-cadru privind criteriile pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru personalul plătit din fonduri publice, precum şi condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei, în cadrul instituţiilor şi al autorităţilor publice care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile sau prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
”Măsura propusă va asigura o abordare justă a folosirii banilor publici. Introducem meritocraţia în administraţia publică. Cei care merită, cei care asigură absorbţia fondurilor europene pentru dezvoltarea României pot primi chiar şi 50% spor, pe baza unor criterii ferme, dar cei care nu contribuie semnificativ la implementarea acestor proiecte, pe baza unui raport de progres, nu vor beneficia de sporuri”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Astfel, acordarea sporurilor se va realiza în funcţie de timpul efectiv lunar lucrat, dar şi de valoarea proiectului implementat, în condiţiile în care se dovedeşte, prin raport de progres trimestrial, aprobat de ordonatorul de credite, că au fost înregistrate progrese în implementarea acestuia, în trimestrul anterior.
În funcţie de cumulul celor doi indicatori, respectiv timpul lucrat şi valoarea proiectului, sporul poate fi de 5% şi până la cel mult 50%.
Se consideră că au fost înregistrate progrese în implementarea proiectului, dacă a fost realizată o creştere a execuţiei documentare (studii, referate, cereri de plată, documentaţia pentru proiectare inclusiv obţinerea de avize) de cel puţin 5% pentru activităţile eligibile prevăzute în proiect, în funcţie de complexitatea acestuia, sau a fost realizată o creştere a execuţiei fizice de cel puţin 3%. Totodată, dacă au fost derulate cel puţin 3% dintre activităţile eligibile prevăzute în proiect, în funcţie de complexitatea acestuia, sau au fost recepţionate cel puţin 3% din bunurile, serviciile, lucrările prevăzute în proiect.
Dacă timpul lunar efectiv lucrat pe proiectele de investiţii finanţate din fonduri europene este de cel mult 20 de ore, sporul poate fi între 5-10%, în funcţie de valoarea proiectului sau a proiectelor, iar acest procent creşte gradual.
La peste 80 de ore lucrate pe lună, sporul poate fi de 25-50%, la un proiect cu o valoare de peste 20 de milioane de lei.
Curtea de Conturi a României poate verifica raportul de progres, iar, în cazul în care se dovedeşte că nu reflectă realitatea, pentru sumele obţinute nelegal răspunderea este în solidar a echipei de proiect, a persoanelor aflate pe circuitul de avizare şi a ordonatorului de credite.
Măsurile din proiectul supus dezbaterii publice sunt propuse să intre în vigoare din 1 septembrie 20. (sursa)
