Bogdan Alecu: România a apăsat acceleraţia în 2023 cu 87 km de autostrăzi şi drumuri expres noi, însă rămâne mult în urma ţărilor din regiune atunci când infrastructura rutieră este raportată la suprafaţă şi populaţie ♦ Croaţia, care a trecut printr-un război, este deja în Schengen şi în zona euro şi are peste 1.300 km de autostradă, la o populaţie de sub 4 mil. locuitori, iar Ungaria deja se apropie de 2.000 km.
Anul 2023 a adus o serie de premiere pentru infrastructura de pe plan local, pornind cu prima mie de kilometri de autostradă, investiţii noi în infrastructura aeroportuară, cum ar fi noul aeroport de la Braşov şi lucrări la noi terminale la Iaşi şi Oradea, dar şi podul dintre Brăila şi Tulcea, peste Dunăre, primul pod cu ambele maluri în România din ultimii aproape 40 de ani.
Puţin peste 55 km de autostradă şi 32 km de drum expres completează infrastructura de circa 1.000 km de drum rapid a României în 2023, alături de o serie de noutăţi importante.
Anul 2023 a adus primul aeroport internaţional construit de la zero în mai bine de 50 de ani, la Braşov, primul nou pod peste Dunăre construit integral pe teritoriul României, cel mai recent fiind cel de la Cernavodă, deschis în 1987.
Infrastructura rutieră a început să prindă avânt în 2023, atât din punctul de vedere al lucrărilor, unde A7, Autostrada Moldovei, este campionul absolut, dar şi pe A0, A3 şi DX12 Craiova-Piteşti.
Pentru prima dată în istorie, constructorii lucrează pe întreaga lungime a unei autostrăzi. Miza A7, unde pe cele mai multe loturi lucrează antreprenorul băcăuan Dorinel Umbrărescu, este ca aceasta să fie gata până în 2027, astfel încât să fie decontate lucrările prin PNRR.
Pe A0, centura ocolitoare a Capitalei în regim de autostradă, 2023 aduce şi primele două loturi – DN1-A3 şi DN5-DN6. Teoretic, în 2025 ar trebui ca toate tronsoanele să fie gata.
Pe de altă parte, România încă este departe de un ritm susţinut de peste 100 km livraţi anual. Pe fondul instabilităţii politice, al schimbărilor prea dese de la Ministerul Transporturilor, în ultimii 11 ani media a fost de 45 km pe an, cu recorduri negative precum 2016, cu zero kilometri.
Raportat la nivel regional, România este de departe cea mai subdezvoltată ţară din punct de vedere al infrastructurii rutiere. Nici ţări lovite de război în anii 90 precum Croaţia sau Serbia nu s-au descurcat mai prost decât România la capitolul construcţii de drumuri.
Cel mai bun exemplu este Ungaria, o ţară cu jumătate din populaţia României, dar cu aproape 2000 km de drum rapid, dar şi Croaţia, unde deşi sunt numai 4 mil. locuitori, reţeaua de drumuri numără peste 1.300 km de autostradă. Croaţia deşi a intrat în UE în 2013, a intrat încă din 2022 în spaţiul Schengen, iar de la 1 ianuarie 2023 este şi în zona Euro, adoptând moneda unică europeană.
România nu este în zona Euro şi nu se poate estima cu exactitate când va fi, cum nu se poate spune nici când va intra în Schengen.
citește mai mult pe ZF.ro
