Raportul de audit al Curții de Conturi la Consiliul Județean Bihor, condus de liberalul Ilie Bolojan, dezvăluie probleme majore în administrarea resurselor și în aplicarea legislației la nivelul Unității Administrativ-Teritoriale Județul Bihor.

Documentul aduce la lumină deficiențe semnificative în gestionarea fondurilor publice, erori contabile și carențe în controlul intern managerial, toate acestea având un impact negativ asupra calității raportării financiare pentru anul 2023.


Subevaluări și raportări eronate în bilanțul financiar

Florin Pușcaș: Auditul realizat de Camera de Conturi asupra bilanțului pe 2023 a relevat mai multe abateri de la normele legale și de raportare financiară, astfel că opinia Curții de Conturi a fost una cu rezerve. În raportul emis, se precizează că „situațiile financiare ale entității prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil”, însă cu excepția unor aspecte semnificative menționate în secțiunea „Baza pentru opinia cu rezerve”. Printre cele mai mari probleme identificate se numără subevaluarea activelor și raportarea greșită a creanțelor din proiectele cu finanțare externă, două probleme care au contribuit la denaturarea bilanțului contabil. (Documentul integral la finalul articolului!)

Subevaluarea activelor și datoriilor curente este una dintre cele mai notabile erori descoperite, fiind determinată de neînregistrarea unor facturi pentru investiții și servicii. Conform raportului, valoarea totală a facturilor omise se ridică la 27.343.904 lei, iar această eroare s-a produs prin nerespectarea „principiului contabilității de angajamente și al independenței exercițiului”. Documentul subliniază că „neînregistrarea facturilor afectează corectitudinea informațiilor financiare și compromite imaginea fidelă a activelor și datoriilor la finalul anului 2023.” Astfel de erori sunt catalogate drept critice, deoarece subminează încrederea în calitatea informațiilor raportate și pot masca adevăratele obligații financiare ale județului Bihor.

De asemenea, raportarea eronată a creanțelor din proiectele cu finanțare nerambursabilă a condus la o supraevaluare a valorii acestora cu 81.003.330 lei. Aceasta s-a produs prin omisiuni în evidențierea legală a drepturilor de creanță, referitoare la „finanțarea națională și cheltuieli neeligibile (TVA) aferente unui proiect finanțat din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană”. În raport se menționează că „erorile de raportare contravin reglementărilor contabile și afectează atât poziția activelor curente, cât și valorile prezentate în bilanțul consolidat” la data de 31 decembrie 2023.

Deficiențe în controlul intern managerial și abateri de la bunele practici

Una dintre observațiile majore ale echipei de audit se referă la calitatea controlului intern managerial, care a fost evaluată ca fiind insuficientă pentru a asigura exactitatea datelor financiare și corecta administrare a fondurilor publice. Controlul intern deficitar a permis existența mai multor abateri la entități subordonate, cum ar fi Filarmonica de Stat Oradea, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, Teatrul Regina Maria și Teatrul Szigligeti Szinhaz. În aceste instituții s-a constatat că nu a fost exercitat controlul financiar preventiv, ceea ce a dus la o lipsă de transparență în cheltuielile de personal și în alte procese financiare.

„Lipsa unui control intern eficient a facilitat apariția unor neconformități semnificative, afectând exhaustivitatea informațiilor din situațiile financiare consolidate,” subliniază raportul. În mod specific, la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” nu a fost solicitat acordul Unității Administrativ-Teritoriale Județul Bihor pentru numirea unei persoane desemnate să exercite controlul financiar preventiv propriu, fapt considerat nelegal în cadrul raportului.

Raportul evidențiază, de asemenea, lipsa actualizării fișelor posturilor pentru persoanele desemnate să exercite controlul financiar preventiv, astfel că acestea nu își pot îndeplini sarcinile cu eficacitate. În document se precizează că „sistemul de control intern managerial nu a fost dezvoltat corespunzător, fiind astfel periclitată buna administrare a fondurilor și continuitatea activităților esențiale ale entității”.

Proiecte de investiții și plăți nejustificate

Un alt capitol important al auditului se referă la administrarea fondurilor alocate pentru proiectele de investiții și la neregulile în realizarea acestora. În cadrul investițiilor pentru reabilitarea drumurilor județene, echipa de audit a constatat plăți suplimentare de 43.964 lei, ca urmare a unei „decontări eronate a solicitării la plată în cazul notelor de comandă suplimentară pentru cantități de lucrări care nu au echivalent în oferta inițială”.

Aceasta nu a fost singura problemă legată de investiții. În urma analizării contractelor de achiziții, s-a constatat că Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor a divizat un contract de achiziție publică în mai multe contracte de valoare mai mică, pentru a evita procedurile legale de atribuire. „Această practică încalcă principiile bunei gestiuni financiare și contravine Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice,” se precizează în raport.

Totodată, au fost identificate și plăți nejustificate în valoare de 13.170 lei, efectuate pentru administrarea unui teren cu destinația de „Parc industrial”, nerespectându-se astfel prevederile legale. Curtea de Conturi recomandă corectarea imediată a acestor erori și recuperarea sumelor încasate în mod eronat.

Lipsa auditului intern și consecințele sale

Un alt aspect îngrijorător relevat de raport este lipsa desfășurării auditului intern la nivelul Unității Administrativ-Teritoriale Județul Bihor în anul 2023. Raportul menționează că activitatea de audit intern nu a fost realizată din cauza desființării compartimentului de audit intern, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Județean Bihor nr. 144/29.10.2020. Ca urmare, „auditorii publici externi nu au putut utiliza munca auditului intern pentru misiunea de audit financiar din 2023, fiind astfel limitați în verificarea și evaluarea proceselor interne ale entității”. Această omisiune a îngreunat și mai mult procesul de verificare și a contribuit la apariția numeroaselor deficiențe raportate.

Recomandări și măsuri de remediere propuse de Curtea de Conturi

În fața tuturor acestor nereguli, Curtea de Conturi a oferit o serie de recomandări detaliate pentru remedierea situației și prevenirea unor astfel de erori în viitor. Aceste măsuri trebuie implementate până la data de 30 mai 2025 și includ:

– Extinderea verificărilor contabile și corectarea tuturor erorilor identificate în bilanț, inclusiv reevaluarea periodică a activelor imobilizate. Curtea de Conturi subliniază că este necesară identificarea și înregistrarea corectă a tuturor sumelor neînregistrate sau calculate eronat.

– Implementarea unui control intern managerial robust, cu actualizarea fișelor posturilor și a procedurilor de sistem pentru angajații care exercită funcții de control preventiv. „Controlul intern este esențial pentru asigurarea administrării eficiente a resurselor și pentru evitarea discontinuităților operaționale,” se specifică în document.

– Asigurarea transparenței și respectarea procedurilor de achiziție publică, astfel încât toate contractele să fie atribuite conform reglementărilor legale. Curtea de Conturi recomandă stabilirea unor proceduri clare pentru atribuirea contractelor și eliminarea oricăror practici de fragmentare a acestora.

Conducerea Unității Administrativ-Teritoriale Județul Bihor este obligată, conform articolului 37 din Regulamentul privind activitatea de audit public extern, să ia măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia. În raport se menționează că „neimplementarea măsurilor necesare pentru recuperarea prejudiciilor și corectarea deficiențelor poate atrage sancțiuni conform Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi”. (stiripesurse.ro)

raportul de audit financiar poate fi găsit aici

Articolul precedentPână la finalul anului, în România vor fi vândute automobile premium și de lux în valoare de 6,6 miliarde de lei / Peste 100 de români vor încheia anul cu o avere mai mare de 30 de milioane de dolari, iar 2.000 cu active de peste 1 milion de dolari – raport
Articolul următorOrădean pe Facebook: Rușine, HiSky! / Faceți voi socoteala, că eu sunt nervos