Ilie Bolojan, fost primar al Oradei și viitor fost președinte al CJ Bihor, viitor senator și omul pe care îl curtează vreo trei partide pentru funcția de prim-ministru din decembrie-ianuarie încolo, și-a făcut o imagine de mare iubitor de economii. Cum ajunge într-o funcție nouă se apucă de concedieri de bugetari, orice bugetari, pretinzând că astfel se echilibrează bugetele și rămân bani pentru alte cheltuieli. Iar nevoie de bani este oricând, mai ales când te apuci să arunci cu milioanele de euro de jur-împrejur, pentru a-ți înfrumuseța imaginea și pentru a-ți satisface orgoliul.
Patrick Andre De Hillerin: Deși nu are legătură directă cu tema articolului de astăzi, semnalăm o informație recentă: o metodă prin care Bolojan își cosmetizează performanțele administrative este, se pare, și raportarea financiară falsă.
Astfel, Curtea de Conturi a arătat, în raportul pe 2023 pentru Consiliul Județean Bihor, că instituția condusă de Bolojan s-a făcut că uită să înregistreze în contabilitate multiple facturi pentru lucrări și servicii. Astfel, în raportarea financiară de la finalul anului fiscal 2023, datoria pe termen scurt a CJ Bihor a fost subevaluată cu 27,3 milioane de lei. Asta nu mai este eficiență administrativă. În termeni civili putem spune că astfel de practici sunt minciuni, falsuri și așa mai departe. Dacă Ilie Bolojan va ajunge premier, va trebui să verificăm de mai multe ori atunci când ne va anunța că a redus datoria publică a țării. Cine știe ce documente va ascunde sub preș pentru a-și demonstra priceperea…
Pe vremea când era primar,
Bolojan dezvoltase o obsesie legată de aeroportul din Oradea. Aeroportul ținea și ține în continuare de Consiliul Județean, iar primarul mesianic era nemulțumit de faptul că nu prea zboară avioanele pe respectivul aeroport. Vizând funcția de președinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan a anunțat schimbări radicale, zboruri multe în toate colțurile lumii, abundență de pasageri și un aeroport capabil să se susțină financiar singur din operarea zborurilor.
Foarte frumoase promisiuni, mărețe de-a dreptul, doar că ele n-au ținut cont nici măcar o clipă de realitate. Cu doar 152.543 de pasageri în 2023, Aeroportul Oradea nu ar fi putut opera fără subvenții de peste 11,3 milioane de lei, reprezentând 76,6% din totalul veniturilor aeroportului.
Din 2019 și până în 2024, în Aeroportul Oradea s-au investit peste 70 de milioane de euro, pentru modernizarea terminalului și a căii de rulare, precum și pentru atingerea standardelor de siguranță conform reglementărilor UE.
Aeroport modern are, așadar, Oradea,
dar îi cam lipseau și îi lipsesc în continuare cursele regulate și pasagerii. Compania care efectuează cele mai multe zboruri pe aeroportul din Oradea este TAROM, care operează două curse zilnice spre și de la București, în timpul săptămânii, și câte o cursă zilnică spre și de la București sâmbăta și duminica. Din motive pe care nu le cunoaștem, însă, Ilie Bolojan urăște compania TAROM și face încercări disperate de a o elimina dintre operatorii aerieni care zboară la Oradea. Vom reveni asupra acestui aspect.
Altfel, în timpul verii, de la Oradea zboară aproximativ zece chartere pe săptămână înspre destinații de vacanță precum: Heraklion, Antalya, Hurghada și Monastir. Până în 2023 au mai existat curse regulate efectuate de Ryanair, înspre Londra și Milano, dar compania irlandeză s-a retras după ce au încetat subvențiile.
Consiliul Județean Bihor, în asociere cu Primăria Oradea, a anunțat înființarea unei linii aeriene, Air Oradea. Firma a fost înființată, s-a subscris capitalul social și cam atât. Air Oradea nu există, nu are documentele necesare pentru a opera ca o companie aeriană, deci nu efectuează zboruri, nu deține și nu închiriază avioane. În acest moment, la Oradea zboară în mod regulat trei companii: TAROM, HiSky și LOT.
Consiliul Județean Bihor, sub Bolojan,
a subvenționat cât de mult a putut zborurile Ryanair spre Londra și Milano. Cu acordul Comisiei Europene, desigur, până la o anumită limită financiară. În total, „ajutorul“-subvenție pentru Ryanair a fost de 800.000 de euro. De banii ăștia, compania irlandeză a zburat de la începutul lui 2021 până la începutul lui 2023. Bolojan a împins mai departe lucrurile, încercând să mascheze o subvenție sub forma unui contract de publicitate. Astfel, APTOR urma să mai plătească Ryanair 1,44 milioane de lei, adică încă 288.000 de euro. Subvenție mascată în reclamă. Până la urmă n-a mai ieșit, pentru că s-a prins toată lumea că e trasă de păr.
Dar dacă a mers atât de bine cu subvențiile, Ilie Bolojan a decis să meargă pe aceeași rețetă mai departe. Așa că a adus două companii care să-i asigure zborurile de care are nevoie pentru a arăta oamenilor că aeroportul din Oradea este unul funcțional. Așa se face că CJ Bihor plătește acum subvenții pentru HiSky, o companie aeriană originară din Republica Moldova, și pentru LOT, compania aeriană de stat a Poloniei. La dorința expresă a lui Bolojan, HiSky face o concurență neloială TAROM-ului, efectuând câte un zbor pe zi spre și de la București. Iar LOT efectuează patru zboruri pe săptămână spre o destinație extrem de căutată de români: Varșovia. Argumentul lui Bolojan a fost că Varșovia este un important hub aerian și că orădenii vor putea zbura de la Varșovia oriunde în lume. Dar la fel se putea întâmpla și de la București. În plus, la București, TAROM zboară de două ori pe zi, nu ca LOT, care zboară la Varșovia doar o dată la două zile. Practic, orădenii au mai multe șanse să zboare undeva prin București. Mai mult, pentru ei este mai comod să facă escala într-un aeroport în care se vorbește românește, într-un oraș în care trebuie să petreacă doar maximum o jumătate de zi/noapte până la legătura cu destinația unde vor să ajungă.
Ilie Bolojan a reușit,
prin aceste subvenții greu justificabile, să își gonfleze orgoliul de mare specialist în administrarea aeroporturilor patriei și cam atât.
HiSky, cum spuneam, face concurență TAROM. Și o face primind bani de la CJ Bihor. Atunci când ai doi operatori pe aceeași rută, iar unul dintre ei primește subvenție directă pentru ruta respectivă, iar celălalt nu, concurența nu este decât neloială. Da, TAROM este o companie de stat și, în ultimii ani, a primit numeroase ajutoare de stat, din cauza managementului ineficient. Asta nu înseamnă că soluția este să acorzi subvenții unei companii private care, eventual, să ajungă să scoată de pe piață compania de stat.
Situația cu LOT este asemănătoare. Adică e rău, nu e conform cu principiile liberale să acorzi ajutoare de stat companiei de stat românești. Dar pare foarte OK să acorzi subvenții companiei de stat din Polonia. Și nu orice subvenții, ci 10,3 milioane de euro în patru ani, așa cum prevede contractul dintre CJ Bihor și LOT. După primele trei luni (iunie, iulie, august), LOT a cerut și prima decontare, în valoare de 351.542 de euro. În aceste trei luni, LOT a efectuat 52 de zboruri între Oradea și Varșovia și 52 de zboruri Varșovia-Oradea și a transportat, în total, 4.705 pasageri, adică 2.352,5 pasageri pe sens. Media a fost de 45 de pasageri pe zbor, iar un bilet la clasa economy costă în jur de 70-75 de euro pe sens, în medie. Banii pe care îi cer polonezii pentru primele luni de zbor trebuie să acopere costurile de operare ale aeronavelor și să le lase și o marjă de profit de 5%.
În marea sa înțelepciune, Ilie Bolojan a ajuns să plătească, din bani publici, adică din banii bihorenilor, câte 75 de euro pentru fiecare pasager care a zburat cu LOT de la Oradea la Varșovia sau de la Varșovia la Oradea. Dacă socotim că, de fapt, zborurile au fost dus-întors, Bolojan a plătit 150 de euro din bani publici pentru fiecare din cei 2.352,5 pasageri. 2.353 de oameni reprezintă 0,42% din populația județului Bihor. Pentru acești 0,42%, restul bihorenilor au pus mână de la mână până s-au strâns 150 de euro pe cap de călător, astfel încât cei mai fericiți dintre bihoreni să-și poată petrece o vacanță plăcută pe unde le-a trecut lor prin cap.
Județul Bihor este unul dintre județele
în care salariul mediu este printre cele mai mici din țară. La începutul lunii septembrie, salariul mediu net din Bihor ajunsese la 4.294 de lei, cu 1.000 de lei mai jos decât salariul mediu net la nivel național.
Dar nu mai contează că salariile sunt mici, dacă liberalul care conduce județul este dispus să plătească din banii altora diferența la biletele de avion. Ăsta e liberalism pur, așa cum îl înțelege Bolojan: să iei de la cei mulți și prost plătiți ca să le dai celor puțini și care își permit deja 50% din costul real al biletului de avion. (catavencii.ro)
