Patrick Andre De Hillerin: Pentru mare parte a publicului român, la care informația ajunge rumegată de altcineva și, îndeosebi, destul de târziu, cel mai bun primar din țară este Ilie Bolojan din Oradea. Asta, chiar dacă omul nu mai este primar de doi ani și jumătate. Este mai ales meritul APTOR (Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune), care între 2015 și 2019 a cheltuit aproape 25 de milioane de lei pentru promovarea lui Ilie Bolojan. Ca să vă faceți o idee despre cât de mare este această sumă, gândiți-vă că pentru ca Iohannis să fie ales președinte în 2019, PNL a cheltuit 18,4 milioane de lei. Cu aproape cinci milioane mai puțin decât APTOR-ul lui Bolojan. Cu așa un buget de promovare la dispoziție, n-ai cum să nu ieși, în ochii oamenilor, cel mai bun primar din țară. Cel mai bun, cel mai frumos, cel mai inteligent, cel mai eficient, cel mai…
Nimeni, însă, nu s-a gândit
să facă din Ilie Bolojan și un mare ecologist. Păcat, pentru că ăsta este trend-ul european. Dacă visează cu adevărat să acceadă la funcții importante la nivel central, Ilie Bolojan ar fi trebuit să se ocupe și de aspectul ăsta. Mai o plimbare cu bicicleta, mai un interviu despre energia regenerabilă, o atenție, o măslină bine plasată pe la influențări și se rezolva. Doar că el nu și nu. Și nu doar că nu și-a vopsit imaginea în verde de Bruxelles, dar, de câte ori a avut ocazia, a făcut bolți galbene peste mediu și ecologie.
În 2021, când era deja președinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan s-a deplasat la Buzău, ca să susțină referendumul convocat de primarul de acolo, referendum prin care se dorea unificarea Buzăului cu Ținteștiul, o comună învecinată.
Bolojan avea experiență în domeniu, convocând, la rându-i, un referendum pentru unificarea Oradei cu Sânmartinul. Referendumul lui Bolojan, care a avut loc în 2015, a fost un eșec, cele două localități refuzând să se unifice. Asta, însă, nu l-a descalificat pe Bolojan, el fiind considerat de către primarul Buzăului, Constantin Toma, un expert în unificări și un endorser numai potrivit pentru ideea de mărire a teritoriului municipiului Buzău.
Așa l-a considerat și presa buzoiană,
care, pe lângă niște limbi de o cleioșenie ieșită din comun, i-ar adresat și niște întrebări-cheie legate, implicit, de mediu și de efectele industrializării excesive asupra acestuia.
„E o problemă că autostrada va trece prin oraș?“, întreabă buzoienii.ro, iar Bolo se repede să răspundă: „Nu, dimpotrivă, e bine. Orașul Buzău va fi văzut de cei care trec pe autostradă. Noi, la Oradea, avem o problemă. Autostrada e la 19 kilometri de oraș, iar Oradea nici nu se vede. Dacă la Buzău autostrada va trece prin oraș e bine. Unii vor opri la Buzău. E bine și pentru investitori, când se face punctajul, apropierea de oraș e un avantaj“.
Desigur, nu există probleme pentru orașe ca autostrăzile să le traverseze dintr-un capăt în altul. De aia e plină Europa de orașe amplasate de-o parte și de alta a câte unei autostrăzi.
De fapt, în ultimul secol doar două orașe mari au fost traversate de autostrăzi: Seul și Boston. Ambele au fost pe buza prăpastiei din această cauză: poluare excesivă, distrugerea zonelor rezidențiale aflate la marginea autostrăzilor și transformarea lor în ghetouri cu infracționalitate sporită, unde au înflorit traficul de droguri și violența. iar distrugerile din preajma autostrăzilor se extindeau cu repeziciune, punând în pericol întregul oraș.
Coreenii au plătit miliarde de dolari ca să scape de autostradă și să-și recapete capitala, iar în Boston proiectul de scoatere din oraș a autostrăzii Interstate 93 va ajunge la costuri finale de 22 de miliarde de dolari.
Dar de unde să știe Ilie Bolojan asta, când el citește doar știrile care-l ridică în slăvi?
O altă dovadă a lipsei de interes
manifestate de Bolojan pentru calitatea vieții oamenilor se găsește în același interviu din septembrie 2021. „Dacă spre Țintești se vor face fabrici și uzine, nu va fi o problemă de mediu? Vântul bate înspre sat“, întreabă ridicătorul la fileu, primind acest răspuns de la Bolojan: „Să fim serioși, asta e ultima problemă. Important e ca oamenii să aibă locuri de muncă, bine plătite, firmele să plătească impozite […]“.
Ați înțeles, da? Mediul chiar nu este o problemă. Important e să facă mediul de afaceri profit, să duduie economia, să se plătească salariul minim pe economie pălmașilor, cum se întâmplă în parcurile industriale de lângă Oradea. Natura, calitatea aerului, poluarea, viețile oamenilor? Ducă-se naibii, nu astea ne sunt prioritățile.
Ei bine, ajuns președinte de CJ,
al CJ Bihor, mai exact, Bolojan a putut să-și pună în practică ideile despre cum să-ți bați joc de oameni și de mediu la o scară mai mare decât o putea face în Oradea.
Proiectul de suflet al Bolojanului pare a fi, în acest moment, centura ocolitoare a localității Aleșd. Centură care nu este, însă, nici pe departe ocolitoare, pentru că, ce să vezi, traversează un întreg cartier de case din Aleșd. nu pentru că nu existau alte variante, ci pur și simplu pentru că așa a dorit marele om. Din motivul ăsta există numeroase procese în instanțe, procese intentate de oamenii care nu au acceptat nici exproprierea unor părți din curți și nici ca o șosea dedicată traficului greu să le treacă prin fața dormitorului.
Și pentru că disprețul nu era încă suficient de manifest, s-a mai întâmplat ceva: două hectare din lunca protejată a Crișului Repede de lângă Aleșd au fost distruse de utilajele de construcții. Respectivele utilaje au intrat fără autorizație într-o arie naturală protejată, în căutarea materialelor de construcții atât de necesare construirii centurii Aleșdului.
Ancheta celor de la Mediu încă nu s-a finalizat, dar toate indiciile existente trimit spre firma Beton Construct din Aleșd, care ar fi furnizoare de materiale pentru firmele care lucrează la centura Aleșdului.
Și ce legătură are asta cu Bolojan? Aproape nici una. Cu excepția faptului că Ilie Gavrilă Bolojan a fost acționar la Beton Construct, până în momentul în care a decis să se dedice mai mult politicii. (catavencii.ro)
