Comisia Europeană speră ca România să aibă cât mai repede instalat un guvern stabil, pentru a aplica reformele asumate, deoarece fondurile europene de 29 de miliarde de euro pe care țara vrea să le atragă de la UE sunt condiționate de ținte și borne clare – au avertizat, luni, înalți oficiali europeni.

Chiar dacă, la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernanții din România nu trebuie să creadă că sunt cu sacii în căruță. Mai întîi de toate, Planul României mai trebuie aprobat și de statele membre (miniștrii de Finanțe), în Consiliul UE. Această aprobare se face în cel mult 4 săptămâni, iar până la finalul anului 2021 România va semna cu CE un acord de finanțare și va primi un avans de 3,8 miliarde de euro. Această prefinanțare reprezintă 13% din suma totală alocată țării, jumătate fiind fonduri nerambursabile și jumătate împrumuturi care vor trebui returnate de către România la bugetul UE, pe termen lung.

Apoi, vor urma rambursările de cheltuieli pentru proiecte specifice. Cei de la CE se așteaptă ca guvernanții de la București să trimită prima cerere de plată în primul trimestru al anului 2022.

Acestea au fost comunicate luni de către doi oficiali europeni de rang înalt. Ei au avertizat, însă, că, pentru a primi banii de la Comisia Eurpeană, în cadrul planului de 29 de miliarde de euro, România trebuie să îndeplinească 507 ținte (targets) și borne (milestones) și nu va beneficia de nicio păsuire.

„Planul abordează cele mai mari provocări ale României: finanțe publice, piața muncii, energie, mediu, educație, sănătate, administrație publică, justiție. (…) Dacă proiectele nu vor fi finalizte la timp, în baza țintelor și bornelor, banii nu vor fi plătiți României. Având în vedere calendarul general, totul trebuie realizat până în vara anului 2026, pentru a putea vira tranșa finală până la sfârșitul anului 2026. Nu este prevăzută nicio prelungire. Am recomandat României să nu concentreze pe foarte multe ținte și borne către final, pentru a nu rămâne cu ele neterminate la timp. Regulamentul prevede că aceste reforme nu vor fi anulate după implementarea planului și de aceea va exista și o monitorizare a implementării reformelor” – a spus unul dintre oficialii europeni.

„Sperăm că va fi instalat un guvern stabil cât mai repede posibil”, în România

În context, celălalt oficial UE a precizat că Bruxelles-ul speră că România va avea un guvern stabil, susținut de o majoritate în Parlamentul de la București, pentru a implementa reformele prevăzute în PNRR.

Noi sperăm că va fi instalat un guvern stabil cât mai repede posibil. Atât timp cât România își îndeplinește angajamentele, în termeni de borne și ținte de investiții și reforme, nu există un impact imediat asupra PNRR. Acestea fiind spuse, va fi probabil dificil de pevăzut cum vor fi realizate acestea dacă nu există un guvern cu o majoritate (parlamentară n.r.) care să promoveze mai ales reforme, dar și investiții care au fost incluse în plan. V-am explicat cât de ambițios este acest plan și necesită evident un guvern funcțional, care să fie capabil să promoveze reforme. Dar, dacă bornele și țintele vor fi implementate, (lipsa unui guvern stabil – n.r.) nu va avea niciun impact imediat, dar în realitate va crea probleme. Comisia este mereu gata să ofere susținere și asistență tehnică” – a spus oficialul UE.

„Sperăm ca instituțiile care vor fi învestite să implementeze acest plan sunt, în mare, aceleași care implementează și fondurile structurale europene, pentru a avea cunoștințele necesare, să nu fie ceva nou pentru ele modul în care se gestionează aceste proiecte. Sperăm ca această situație să se rezolve cât mai repede posibil, pentru a nu apărea repercusiuni asupra implementării planului” – a mai afirmat înaltul oficial european. (HotNews.ro)

Articolul precedentÎncepe vaccinarea doar cu buletinul. Ce se întâmplă dacă v-ați vaccinat inițial cu AstraZeneca?
Articolul următorGuvernul și-a pus în cap sindicatele din sănătate: Domnule ‘general Cîțu’, vei reuși să-ți înjumătățești singura ‘armată’ care luptă cu pandemia