În luna martie, în Ministerul Sănătății s-a identificat un angajat suspect de Covid-19 care a interacționat cu Nelu Tătaru, pe atunci doar secretar de stat.
După cum el însuși a declarat într-un interviu pentru Antena 3, reporterilor Sergiu Cora și Sabrina Preda, Tătaru „s-a autoizolat acasă, la apartament, 13 zile”, după care a venit la serviciu și a plecat la Suceava, unde era un focar pandemic.
Mai multe documente consultate de Q Magazine arată însă că Nelu Tătaru s-a pontat în ștatul de plată ilegal, ca și cum ar fi lucrat, în toată această perioadă de autoizolare.
Legal, existau doar două forme privind raporturile de muncă ale actualului ministru al Sănătății cu instituția de la care încasează salariul: fie concediu medical, semnat de medicul de familie, fie Ordin al ministrului Sănătății, la acea vreme Victor Costache, prin care Nelu Tătaru putea îndeplini de acasă anumite atribuții, prevăzute expres în acest ordin.
Costache a declarat pentru Q Magazine că „în data de 13 martie a fost depistat un caz de covid-19 în cadrul personalului din minister. Activitatea desfășurată de acea persoană făcea parte din atribuțiile pe care le coordona dl secretar de stat Tătaru, drept urmare a fost în autoizolare din proprie inițiativă, fiind contact direct.”
În privința raporturilor de muncă, Victor Costache ne-a îndrumat către minister, adăugând că el a părăsit funcția în data de 26 martie, dar a precizat că „NU a semnat niciun Ordin prin care să îi delege atribuții lui Nelu Tătaru, în perioada autoizolării, pentru a lucra de acasă.”
Q Magazine a adresat ministrului Nelu Tătaru mai multe întrebări între care dacă a urmat procedura legală de 14 zile de autoizolare, dacă are un aviz epidemiologic emis de DSP la finalul acestei perioade, precum și concediu medical emis de medicul de familie, care au fost raporturile de muncă, în cele 13 zile, cu ministerul, dacă a lucrat de acasă și în ce bază legală?
Într-un răspuns remis Q Magazine, Oana Grigore, de la Departamentul de Comunicare din MS, ne-a transmis:
„Nelu Tătaru, ministrul Sănătății nu a fost vizat, până în prezent, de nicio anchetă epidemiologică derulată de către Direcția de Sănătate Publică, nefiind contact direct cu o persoană infectată cu noul coronavirus. (n.r. – Victor Costache ne-a declarat contrariul)
La începutul lunii martie a.c, în perioada în care deținea funcția de secretar de stat, atunci când Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie și încă nu existau multe informații despre situația globală, Nelu Tătaru a lucrat o perioadă de aproximativ două săptămâni la domiciliu, cu aprobarea primului ministru și cu acordul ministrului Sănătății din acea perioadă.(nr.-Victor Costache nu confirmă acest fapt).
Măsura a venit ca o formă de protejare a echipei de conducere a Ministerului Sănătății, în sensul în care, dacă ministrul Sănătății ar fi contactat noua infecție, numărul doi din minister să poată prelua conducerea operațiunilor, astfel încât activitatea să nu fie perturbată sau chiar oprită pentru o perioadă. În tot acest timp, Nelu Tătaru a lucrat și a semnat acte.”.
În realitate, singura formă legală prin care Nelu Tătaru putea lucra din autoizolare era un Ordin scris al ministrului Sănătății, în care trebuia să fie specificată perioada muncii la domiciliu și atribuțiile aferente acesteia, ceea ce, conform declarației lui Victor Costache NU EXISTĂ.
La insistențele Q Magazine, Oana Grigore ne-a răspuns:„Este demnitar, membru al Guvernului, numit de primul ministru. Decizia s-a luat la nivel guvernamental.”. Sigur, necunoașterea prevederilor legale în vigoare privind raporturile de muncă nu exonerează pe nimeni de răspundere.
Însuși decretul emis de Președintele României, privind Starea de Urgență, arată la articolul 33 că „instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat, introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului.”. Ori acest act, NU există în evidența Ministerului Sănătății.
Surse din apropierea ministrului au declarat pentru Q Magazine că în perioada autoizolării, Nelu Tătaru primea acasă diferite documente aduse prin consilierul său, Lucian Timofticiuc, și prin șofer, pe care le semna, înălcându-se astfel regimul documentelor cu caracter de serviciu care nu pot părăsi sediul instituției pentru a fi plimbate prin oraș, în alte locații.
În cazul altor funcționari care au lucrat de acasă, în baza unui ordin legal, s-a instituit semnătura electronică tocmai pentru a păstra regimul documentelor care nu pot fi externalizate, dar și pentru a evita orice contact cu alte persoane, întrucât acesta era sensul izolării la domiciliu în cazul unei potențiale infectări cu covid-19.
Potrivit dispozițiilor art. 119 din Codul Muncii, „angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă (…) evidența orelor de muncă PRESTATE zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru (…)”.
Este evident că această dispoziție legală trebuie aplicată în mod LEGAL, prin atestarea realității: dacă și cât timp a lucrat o persoană. Tocmai pentru că în raport de mențiunile din condica de prezență, angajatul va fi remunerat în mod corelativ.
Din punct de vedere penal, faptele descrise conturează elementele de tipicitate ale infracțiunii de ABUZ ÎN SERVICIU (dacă funcționarul public a obținut pentru sine un folos necuvenit), prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, raportat la art. 297 alin. (1) Cod Penal.
Aceasta constă în aceea că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu decurgând din funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății, actualul ministru Tătaru a îndeplinit un act (reprezentat de semnarea condicii de prezență aferentă lunii martie 2020) în mod defectuos (adică prin încălcarea legii, atestând prin semnătură că s-a prezentat la serviciu și a desfășurat activitatea profesională specifică funcției în luna martie a anului 2020, deși știa că aceste împrejurări de fapt sunt profund NEREALE, domnia sa în această perioadă fiind sub imperiul măsurii de izolare la domiciliu), obținând prin aceasta, pentru sine, un folos necuvenit (reprezentat de salariul încasat pentru perioada în discuție).
Fapta descrisă este una foarte gravă, atingerea importantă adusă valorilor ocrotite de lege derivând atât din calitatea de înalt demnitar pe care domnul Tătaru o avea la momentul săvârșirii faptei, cât și în raport de momentul și contextul în care a fost săvârșită (în perioada în care pe teritoriul României a fost instituită starea de urgență, conducerea Ministerului Sănătății trebuind a fi un reper profesional și moral pentru toți cetățenii, iar nicidecum un exemplu de sfidare și încălcare conștientă și grosolană a legii, în vederea obținerii de foloase materiale ilicite și necuvenite).
Este evident că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă, calificată prin scop, autorul folosindu-se de influența, autoritatea și puterea conferite de funcția de secretar de stat pentru obținerea venitului necuvenit.
Pedeapsa prevăzută de Codul penal este închisoarea de la 2 la 7 ani (ale cărei limite speciale se majorează însă cu 1/3, în raport de dispozițiile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție) și interzicerea exercitării dreptului de a mai ocupa o funcție publică.
De asemenea, dacă se va confirma că a avut vreo influență, indiferent de natura și întinderea ei, asupra persoanei care a întocmit condica de prezență aferentă lunii martie 2020 și care a atestat astfel împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul justificării doar scriptice a activității profesionale a demnitarului (care NU s-a prezentat efectiv la minister în perioada menționată), domnul Tătaru a săvârșit și infracțiunea de instigare la fals intelectual, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 321 Cod penal cu închisoare de la 1 la 5 ani. Potrivit Codului penal, instigatorul se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.
Iar dacă aceste infracțiuni a fost săvârșite în concurs, după ce stabilește pedepse cu închisoarea pentru fiecare dintre ele și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, instanța adaugă, OBLIGATORIU, un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă.
Desigur, Nelu Tătaru beneficiază de prezumția de nevinovăție, dar dacă va fi confirmat vinovat, trebuie pedepsit exemplar, tocmai pentru a arăta că nimeni NU este mai presus de lege și pentru a descuraja atitudini infracționale de acest fel. Mai ales având în vedere precedentul Liviu Dragnea care a fost condamnat nu pentru vreun act semnat de el însuși, ci pentru că ar fi cerut VERBAL pontarea a două angajate de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman, care, în realitate, nu se duceau la serviciu.
POSIBIL FALS ȘI ÎN PRIVINȚA LOCUINȚELOR DE SERVICIU
Surse judiciare au declarat pentru Q Magazine că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cercetează în aceste zile situația locativă a patru persoane din conducerea ministerului Sănătății, Nelu Tătaru, Codrin Lungu, Andrei Baciu și Dragoș Garofil, suspecți de fals.
Conform propriei declarații de avere, actualul ministru al Sănătății deține două proprietăți în București și ca atare, NU putea beneficia de o locuință de serviciu. Disimulând adevărul, Codrin Lungu, secretar general adjunct al MS, a cerut de la RAAPPS o locuință în care nu ar fi locuit vreodată și pe care a pus-o la dispoziția actualului ministru, care a locuit luni de zile în același apartament cu Lucian Timofticiuc, numit recent la conducerea Antibiotice Iași.
Ofițerii SPP pot depune mărturie-dacă cineva îi întreabă-că l-au preluat și însoțit pe Nelu Tătaru de la adresa lui Codrin Lungu, căruia ministerul îi plătește chiria în baza unei declarații false.
Oana Grigore a declarat pentru Q Magazine că „Nelu Tătaru susține instituțiile de control și justiție ale statului și va sprijini orice demers, anchetă, investigație ale acestor entități, așa cum a făcut-o și până în present, indifferent pe cine au vizat aceste demersuri.
Până în acest moment însă, nu i-a fost adusă la cunoștință demararea vreunei anchete care să vizeze persoana sa sau activitatea pe care o derulează.”
