NATO urmează să creeze o nouă forță puternică de 200.000 de oameni gata să „șteargă Rusia de pe pământ” dacă Putin invadează o țară aliată, scrie The Sun.
Noua Forță de Reacție Aliată (ARF) va fi de șase ori mai mare decât actuala Forță de Răspuns NATO (NRF) care este pregătită să respingă agresiunea rusă.
Cea mai puternică alianță militară din lume s-a activat după invazia Ucrainei de către Rusia și a livrat cantități mari de arme către fostul stat sovietic.
Sunt voci care spun că Putin ar putea ataca NATO, în special Letonia, Lituania și Estonia, care au fost odată în componența fostei URSS.
Ca răspuns, alianța urmează să anunțe o extindere masivă a pregătirii, au declarat pentru Sky News doi ofițeri aliați care cunosc planurile.
„ARF va fi de aproximativ șase ori mai mare decât NRF”, a spus un ofițer.
Un înalt oficial din Ministerul eston al Apărării a spus că existența unui număr mai mare de trupe pe teren ar însemna un dezastru pentru Rusia dacă ar încerca să invadeze.
„Acest mesaj ar trebui să descurajeze Rusia de a invada. Moscova trebuie să constate că dacă ar încerca, ar fi ștearsă de pe pământ în primele ore”.
NATO intenționează, de asemenea, să își consolideze apărarea în opt țări de-a lungul granițelor sale de est și de sud-est.
Secretarul general Jens Stoltenberg a spus că alianța va fi de acord „să consolideze grupurile de luptă din est până la nivelul de brigadă”.
Un grup de luptă cuprinde aproximativ 1.000 de soldați, în timp ce o brigadă poate fi între 3.000 și 5.000.
Noi forțe desfășurate în România
Acest lucru indică o creștere în continuare a desfășurărilor de trupe în țările baltice, în Polonia, Slovacia, Ungaria și România.
Liderii politici și militari ai NATO au căutat să folosească agresiunea rusă pentru a galvaniza alianța.
Noul Șef de stat Major al armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a lansat un apel către trupe pentru a se pregăti să lupte și să învingă forțele ruse în Europa, într-un al Treilea Război Mondial.
La o întâlnire a Alianței la sediul său de la Bruxelles, un ministru al apărării a spus că atrocitățile comise de ruși la Bucea nu pot fi lăsate să aibă loc pe teritoriul unui stat membru NATO.
Estonia a acuzat miercuri Rusia de faptul că desfăşoară acţiuni care pot provoca o escaladare a tensiunilor, odată cu apropierea summit-ului NATO, de săptămâna viitoare, inclusiv simulări de tiruri cu rachetă şi încălcări ale spaţiului aerian eston.
Premierul Estoniei, Kaja Kallas a declarat miercuri reporterilor că planurile actuale de apărare ale NATO pentru cele trei state baltice constau în a permite ca acestea să fie invadate înainte de a le elibera după 180 de zile. Astfel, Estonia ar fi ştearsă de pe hartă, iar centrul istoric al capitalei sale ar fi ras de pe faţa pământului, relatează „Financial Times“.
„Cei dintre voi care aţi fost la Tallinn şi cunoaşteţi oraşul nostru vechi şi secolele de istorie care se află aici şi secolele de cultură care se află aici – toate acestea ar fi şterse de pe hartă, inclusiv poporul nostru, naţiunea noastră”, a spus premierul Estoniei, remarcând că au trecut mai mult de 100 de zile de când Rusia a început invazia la scară largă a Ucrainei.
Comentariile sale vin cu o săptămână înainte de summitul NATO, care va avea loc marţi la Madrid. În cadrul acestui summit, alianţa va discuta planurile de apărare a flancului său estic în lumina invaziei Moscovei în Ucraina, inclusiv despre cum să apere mai bine ţările baltice, potrivit „Financial Times“.
Balticele fac presiuni ca actuala strategies să fie înlocuită
Estonia, Letonia şi Lituania fac presiuni pentru ca actuala strategie să fie înlocuită cu una în care NATO caută să apere fiecare centimetru de teritoriu din prima zi, mai ales după ce a văzut atrocităţile ruseşti în Ucraina.
Comentând acţiunile alianţei, ea a spus că atrocităţile care ar fi fost comise de trupele ruseşti în oraşul ucrainean Bucea au avut loc la aproximativ 80 de zile după ce a început invazia.
„Acum toată lumea vede că acest concept nu funcţionează cu adevărat”, a spus Kallas.
„Alianţa are planurile în vigoare pentru a descuraja ameninţările şi apăra toţi aliaţii, dar nu intrăm niciodată în detalii operaţionale. Secretarul general a precizat că întărirea descurajării şi apărării este una dintre deciziile cheie la summitul NATO de săptămâna viitoare.
Vom face mai mult pentru a ne asigura că putem apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat, în orice moment şi împotriva oricărei ameninţări. Vom adapta structura de forţe a NATO, cu mai multe forţe la un nivel ridicat de pregătire. Vom avea, de asemenea, mai multe formaţiuni de luptă NATO desfăşurate în avans, pentru a consolida grupurile de luptă din est”, a declarat un oficial NATO.
Kallas cere ca o divizie de trupe, adică între 20.000 şi 25.000 de soldaţi NATO, să fie alocată fiecăreia dintre Estonia, Letonia şi Lituania.
Kallas a subliniat că Estonia este „cel mai mare susţinător” al aderării Finlandei şi Suediei la NATO, dar a declarat că este puţin probabil ca demersul Turciei de a bloca cererile de aderare ale acestor ţări să fie rezolvat până la summitul de săptămâna viitoare. (ziare.com)
