Aproape pe nesimţite, România a devenit o piaţă dezvoltată şi o sursă de trimis bani acasă pentru muncitorii asiatici care vin pe plan autohton pentru a lucra în construcţii, în industria auto sau în HoReCa, arată datele de la Knomad, o platformă susţinută, printre altele, de Banca Mondială.
Cristina Roșca: Remittance outflows, mai exact sumele pe care lucrătorii străini le trimit din România către alte destinaţii, au depăşit anul trecut pentru prima dată pragul de
1 mld. dolari, arată aceeaşi sursă. Doar în ultimul deceniu suma aproape s-a triplat, de la 485 mil. dolari în 2013 la 1,424 mld. dolari anul trecut.
Înainte de acest moment, România aproape că nu exista pe această „hartă“ a remiterilor, sumele la începutul anilor 2000 tinzând mai degrabă spre zero. Ba din contră, românii erau cei care luau drumul Occidentului şi care ţineau în spate consumul autohton cu remiterile lor, mai exact cu banii pe care îi trimiteau acasă.
În continuare acest fenomen se întâmplă, doar că acum, odată cu dezvoltarea economiei şi cu creşterea salariilor, imaginea pieţei locale s-a mai schimbat.
„România a ajuns într-o poziţie în care începe să devină atractivă pentru forţa de muncă din străinătate. Majoritatea celor care vin sunt la origine din ţări asiatice unde nivelul de salarizare e mult sub cel din România“, spune analistul Aurelian Dochia.
În 2023, circa 130.000 de muncitori străini lucrau pe piaţa locală, e vorba de angajaţi aduşi din ţări din afara Uniunii Europene, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise la solicitarea Ziarului Financiar. Ţinând cont că aceşti oameni au trimis către ţările lor mamă circa 1,4 mld. dolari, rezultă că fiecare a câştigat măcar 900 de dolari (830 de euro) pe lună.
„Un lucrător asiatic nu este plătit mai puţin decât un muncitor român“, spune Melania Pop, business development manager la IWF, o companie care recrutează forţă de muncă din Asia şi Africa. (ZF.ro)
