♦ Aproape toţi elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine ♦ Dar în 2023, 20,6% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani nu erau incluşi pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie ♦ România a rămas şi anul trecut una dintre ţările europene cu cel mai mic cost orar al forţei de muncă, estimat de Eurostat la 11 euro ♦ În 2022, diferenţa de remunerare dintre femei şi bărbaţi a fost de 4,5%, pe când media Uniunii Europene a fost de 12,7% ♦ Rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani a ajuns la 21,8% în anul 2023.
Ramona Cornea: România sărbătoreşte astăzi, ca întreaga Europă, ziua de 9 mai, Ziua Europei, dedicată unităţii europene. În urmă cu 74 de ani, pe 9 mai, ministrul francez de externe Robert Schuman rostea la Paris ceea ce avea să devină Declaraţia Schuman, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene. România a intrat în UE în 2007, fiind şi printre ultimele ţări care au aderat.
De la intrarea în UE, economia locală a prins un avânt puternic, având în spate şi fondurile europene absorbite în această perioadă.
În clasamentul membrilor Uniunii Europene, România este pe primul loc în UE la studierea limbilor străine, dar şi la ponderea tinerilor NEET, adică cei care nu sunt integraţi nici pe piaţa muncii, nici în sistemul de educaţie. De asemenea, România are una dintre cele mai mici diferenţe salariale între femei şi bărbaţi, avem unul dintre cele mai mici costuri cu forţa de muncă, dar şi una dintre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor.
De Ziua Europei, Ziarul Financiar a întocmit o listă de 15 de indicatori statistici pentru a vedea cum se situează România în cadrul Uniunii Europene:
1. PIB pe cap de locuitor – locul 26 în UE
Cu un nivel al PIB per capita de 10.250 de euro în anul 2023 publicat de Eurostat, România se plasează pe penultimul loc în UE, depăşind doar Bulgaria, care a ajuns anul trecut la o medie 7.850 de euro a acestui indicator. Pe prima poziţie în clasament a fost Luxemburg, cu o valoare a PIB pe cap de locuitor de 83.230 de euro anul trecut, ţară urmată de Irlanda, cu 72.390 de euro pe cap de locuitor şi Danemarca, cu 52.270 de euro.
2. Salariul minim pe economie – locul 21 în UE
În primul semestru din anul 2024, salariul minim brut pe economie a ajuns la puţin peste 663 de euro pe lună. Cu această valoare, România ocupă locul 21 în Uniunea Europeană. Dintre ţările care au un salariu minim pe economie, pe prima poziţie în clasament a fost Luxemburg, cu aproape 2.600 de euro brut pe lună. La polul opus, cel mai mic salariu minim brut pe economie a fost în Bulgaria, de circa 477 de euro.
3. Rata inflaţiei – locul 1 în UE
În martie 2024, România a a avut cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, de 6,7%, la mare distantă de următoarea clasată, Croaţia, cu 4,9%, arată datele publicate de Eurostat. Media la nivelul UE a fost de 2,6%.
În 2023, România a avut o rată anuală a inflaţiei de 9,7%, una dintre cele mai mici din UE de la acea vreme, când ţara noastră s-a poziţionat pe locul 23 în clasamentul ţărilor membre UE. Media Uniunii Europene era de 6,4% în 2023, iar cea mai mare rată a inflaţiei era în Ungaria, de 17%.
4. Deficitul bugetar ca pondere în PIB – locul 3 în UE
România se numără printre ţările membre cu cel mai ridicat deficit guvernamental, potrivit cifrelor publicate de Eurostat, cu o pondere de -6,6% în 2023. Datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023.
5. Costul orar cu forţa de muncă – penultimul loc în UE
România a rămas şi anul trecut una dintre ţările europene cu cel mai mic cost orar al forţei de muncă, estimat de Eurostat la 11 euro, un nivel mai mic fiind înregistrat doar de Bulgaria, de 9,3 euro, potrivit celor mai recente statistici publicate de biroul european. La polul opus, cele mai scumpe ţări pentru angajatori sunt Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro).
6. Rata şomajului – locul 15 în UE
România a avut o rată a şomajului de 5,6% în 2023, valoare ce plasează ţara noastră pe locul 15 în clasamentul ţărilor membre UE. Media Uniunii Europene la acest indicator a fost de 6,1% anul trecut. Ţările cu cele mai mari rate ale şomajului în 2023 au fost Spania (12,2), Grecia (11,1%) şi Italia (7,7). La polul opus, cele mai mici valori au fost în Malta (3,1%), Polonia (2,8%) şi Cehia (2,6%).
7. Rata şomajului în rândul tinerilor – locul 5 în UE
Rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani a ajuns la 21,8% în anul 2023, conform datelor de la Eurostat, o pondere ce plasează România pe poziţia a cincea în clasamentul ţărilor membre UE. Media Uniunii Europene a fost de 14,5%, iar cele mai mari valori ale acestui indicator au fost în Spania (28,7%), Grecia (26,7%) şi Italia (22,7%).
Cele mai mici valori au fost înregistrate de Germania (5,9%), Olanda (8,2%) şi Cehia (8,3%).
8. Creşterea preţului la locuinţe – locul 22 în UE
România este una dintre tările UE cu cele mai mici creşteri de preţ la locuinţe în perioada 2010-2023, de 25%, jumătate din media europeană, dar chiriile s-au majorat în acelaşi interval cu 45-50%, arată datele publicate de Eurostat. România este una dintre tările UE cu cele mai mici creşteri de preţ la locuinţe în perioada 2010-2023, de 25%, jumătate din media europeană, dar chiriile s-au majorat în acelaşi interval cu 45-50%, arată datele publicate joi de Eurostat.
9. Diferenţa de remunerare dintre femei şi bărbaţi – locul 24 în UE
România are una dintre cele mai mici diferenţe salariale dintre femei şi bărbaţi dintre statele membre UE. Astfel, în 2022, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi a fost de 4,5%, pe când media Uniunii Europene a fost de 12,7%. Cea mai mare diferenţă a fost în Estonia, unde femeile câştigă cu 21,3% mai puţin decât bărbaţii. Cea mai mică valoare a fost în Luxemburg, de -0,7%.
10. Speranţa de viaţă la naştere – a treia cea mai mică valoare din UE
România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, durata medie de viaţă a unui român a ajuns la 75,3 ani în 2022, pe când la nivelul Uniunii Europene speranţa de viaţă ajunge la aproape 81 de ani. Faţă de anul 2015, durata medie de viaţă a unui român a crescut cu 0,2 ani, de la 75,1 ani în 2015 la 75,3 ani în 2022.
11. Ponderea tinerilor în totalul populaţiei – locul 17 în UE
În 2023, 15,8% din populaţia României avea vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani. Cu această pondere, România se plasează pe locul 17 în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Per total, media UE a fost de 16,2%, iar cea mai mare pondere a tinerilor în rândul populaţiei totale a fost în Cipru, de 19,8%.
12. Persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială – locul 1 în UE
România ocupă prima poziţie în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială înregistrată în anul 2022. Cu o pondere de 34,4% din totalul populaţiei expusă acestui risc, România a depăşit în clasament ţări precum Bulgaria (32,2%), Grecia (26,3%) şi Spania (26%). Media UE la acest indicator a fost de 21,6%. Cele mai mici valori au fost în Cehia, Slovenia şi Polonia.
13. Studierea limbilor străine – primul loc în UE
Aproape toţi elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine. Cu această pondere, ţara noastră ocupă primul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Engleza, franceza şi germana sunt cele mai studiate limbi străine în rândul elevilor de liceu din România, după cum arată datele de la Eurostat.
14. Ponderea tinerilor NEET – primul loc în UE
România este pe primul loc în clasamentul ţărilor membre UE după rata tinerilor NEET, adică cei care nu sunt pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. În 2023, 20,6% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani nu erau incluşi pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, arată sursa citată. Media Uniunii Europene a fost de 12,4%. Cele mai mici valori ale acestui indicator au fost în Suedia şi Olanda, ambele cu ponderi mai mici de 6%.
15. Ponderea adolescentelor cu abilităţi digitale de bază – ultimul loc în UE
România se află pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea adolescentelor cu abilităţi digitale de bază sau peste nivelul de bază, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, în 2023, în România, ponderea tinerelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani care au abilităţi digitale de bază sau peste nivelul de bază a fost de puţin peste 44%. În 2021, ponderea lor era de aproape 47%, conform sursei citate. (ZF.ro)
