La mulţi ani, România! Cum arată România la 102 ani de la Marea Unire în 102 indicatori cheie?

♦ Ocupăm locul 19 în UE în ceea ce priveşte salariul minim brut ♦ România se găseşte pe locul 45 în lume în topul celor mai bogate ţări şi pe poziţia 52 în lume în funcţie de influenţa pe care o deţine la nivel internaţional ♦ Mai are mult de crescut, dar sunt şi câteva veşti bune, cum că se află pe locul 5 în UE la absolvenţii de IT&C şi pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul elevilor care studiază limbi străine.

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie, mai exact la aniversarea de 102 ani de la Marea Unire, ZF a decis să fa­că o ra­diografie a economiei ro­mâ­neşti prin analiza a 102 indicatori le­gaţi de poziţia României în Uniunea Euro­pea­nă sau în lume. Astfel, ZF a vrut să ana­lizeze punc­tele forte ale ţării, dar şi puncte­le mai puţin bune.

Această analiză a relevat că România stă rău la multe capitole, că sunt multe semnale de alarmă legate de nivelul de dezvoltare din învăţământ, infrastructură sau sănătate, piaţa locală situându-se nu de puţine ori la coada clasamentului european.

Spre exemplu, Ro­mânia se află pe locul 21 în Uniunea Euro­peană ca lungi­me a reţelei de auto­străzi, un indicator che­ie pentru dez­voltarea unei econo­mii. România avea 823 km de auto­stra­dă în 2018 (cel mai recent an pentru care există date agre­gate), în faţa unor state precum Bul­ga­ria, Slovacia sau Litua­nia, care însă au suprafeţe de câ­teva ori mai mici.

Ro­mâ­nia se află pe ulti­mul loc în UE în ce­ea ce priveşte absol­vi­rea unei facultăţi, ast­fel că în 2019, doar 25,8% din per­soa­nele din cate­go­ria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplo­mă de studii superioare, licen­ţă, master sau doc­to­rat, conform datelor Comisiei Europene.

Totuşi, cum ar putea România recupera aceste de­calaje?

„Vom recupera greu decalajele din cauza faptu­lui că sunt mari, sunt acu­mu­late într-un timp lung şi multe dintre măsurile de na­tură reformatoare sau de re­po­ziţionare a echi­li­brelor macroeconomice sunt în­târ­ziate nejustificat de mult, iar uneori întâr­zie­rile sunt greu de reme­diat. Ceea ce nu faci la timp nu în­seamnă că se fa­ce mai târ­ziu şi mai repe­de“, crede Dumitru Miron, profesor la ASE.

Totuşi, trebuie men­ţio­nat că România nu este co­daşă la toate capitolele, exis­tând şi câteva veşti bune. Preţul caselor în România sunt mici, core­la­te cu nivelul salarial. Astfel că nivelul preţurilor caselor din România se situează pe al treilea loc la cele mai mici preţuri. Similar, preţurile la alimente erau cele mai mici din întreaga Uniune, adică 65,1% din media UE, cele mai mari fiind în Danemarca (129% din media UE).

Acest indicator poate fi corelat cu faptul că România este „grânarul“ Europei, mai exact, are cea mai mare producţie de porumb din Uniunea Euro­pea­nă. Mai mult, se află primul loc în Uniunea Europeană la producţia şi suprafaţa cultivată cu po­rumb şi floarea-soa­relui şi pe locul 4 la grâu. E ne­voie însă de pro­ce­sa­rea acestor mate­rii prime local, pen­tru o dezvoltare a eco­nomiei la toate nivelurile ei şi în toa­te sectoarele.

Ţinând cont de ni­velul actual al dez­voltării, profe­so­rul Dumitru Miron crede că peste 10 ani Româ­nia va arăta altfel, chiar mai bine de­cât acum. Totuşi, o ţară trebuie înţe­lea­să şi condusă ca o gos­podărie sau chiar ca o între­prin­de­re, iar statul ar trebui să îşi asume rolul de investitor.

sursa: zf.ro