Catavencii: „Răspunsul meu este Nu, No, Nein, Nie și, dacă mai practic puțin cu colegii din EPPO, o să pot să răspund Nu în cele 17 limbi oficiale în care se discută în EPPO“, a zis Laura Codruța Kövesi, într-o declarație de PR adresată presei dezamăgite, care o susține cu arma în mînă încă de pe vremea în care primea de la doamna procuror general stenograme falsificate și rechizitorii decapate cu adversarii lui Băsescu. „Nu, nu doresc să candidez la președinția României“, a subliniat ea clar, răspunzînd celor o mie de întrebări și rugăminți adresate cu sufletul la gură.
Nimic mai fals. Doamna Kövesi dorește să candideze. Altminteri n-ar fi adresat cîtorva instituții europene, între care Comisia Europeană, întrebarea dacă își poate întrerupe mandatul. Mai concret, Kövesi a vrut să știe dacă i se poate pune la păstrare postul de Procuror European pe durata campaniei electorale și a alegerilor din 2024, așa încît, dacă pierde cursa, să se poată întoarce la loc, șefă la biroul din Luxemburg. Răspunsul a fost: nu se poate. Și așa a apărut acel PR cu Nu, No, Nein, care a pleoștit toată falanga suporterilor.
Dar socotelile nu s-au oprit, căci, deși nu a binecuvîntat-o cu o frumusețe răpitoare, tinerețea doamnei Kövesi îi oferă alte avantaje pe termen lung. De la înălțimea celor 49 de primăveri, cîte numără în prezent Codruța, viitorul ei politic se vede lung și bogat. Căci după încheierea mandatului de nouă ani la EPPO, Kövesi poate pune pe masă o carieră completă de funcționar UE la vîrf. Va fi milionară în euro, cu taxele plătite de popoarele Europei, pensionară de lux și, probabil, însărcinată cu o altă funcție politică în structurile europene. Iar în 2029, cînd va avea 56 de ani (o vîrstă mai potrivită pentru Cotroceni) și cînd uitarea se va așterne mai apăsat pe trecutul ei înțesat de comenzi politice și protocoale, va putea fi instalată mai ușor.
Cît despre celălalt zvon, cu Iohannis care merge șef la NATO, lucrurile sînt la fel de dezumflate. Chestiunea nu s-a pus pînă acum. Surse politice de la Bruxelles susțin că Stoltenberg nu are cunoștință de astfel de discuții, în schimb știe despre alte posibile candidaturi. De altfel, România și-a cam luat porția prin dubla desemnare a lui Geoană și sînt o mulțime de state de pe flancul estic care stau la coadă cu foști președinți, foști premieri și foști miniștri de Externe.
Povestea cu Iohannis la NATO a fost pusă în circulație ca să-i întărească poziția lui Ciucă, pentru care singura justificare politică e Iohannis. Fără Iohannis, adică în perspectiva unui Iohannis plecat de la Cotroceni la Sibiu, Ciucă nu mai ajunge candidat la președinție. Dar cu perspectiva unui Iohannis plecat de la Cotroceni la NATO, e ca și ales. Fiindcă argumentul lui Geoană, pus de americani adjunct, ar fi spulberat de argumentul lui Iohannis, pus de americani șef plin.
Deci Nu, No, Nein și în cazul lui Klaus. Mai stăm cu el pe cap niște ani, ca de obicei, pierduți. (catavencii.ro)
