Din momentul în care, pe 21 aprilie, Klaus Iohannis a ieșit public și a anunțat măsuri de relaxare începând cu data de 15 mai, România s-a relaxat de tot. Cine a fost nevoit să stea în casă începând cu 16 martie n-are cum să fi văzut situația reală din țară. Dar România era deja relaxată cam de pe la Florii, adică dinainte de 12 aprilie. Supermarket-urile începeau de pe atunci să se umple, parcările marilor magazine erau deja neîncăpătoare, măști se purtau doar în localitățile în care autoritățile locale deciseseră așa ceva. Pe 21 aprilie, când președintele ne-a dat certitudinea că nu va mai urma o prelungire a stării de urgență, România înregistra 9.242 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 7.089 erau active. Pe 21 aprilie, în secțiile de ATI erau internate 245 de persoane și fuseseră declarate decedate ca urmare a infecției cu noul coronavirus 482 de persoane.

Pe 15 mai, chiar dacă numărul de infectări crescuse, în doar trei săptămâni, până la 16.437 de cazuri, Guvernul a decretat relaxare vastă. Cu bâlbâielile sinistre de rigoare, cu vidul legislativ aferent, cu încercarea de forțare a Constituției în numele interesului superior. Pe 15 mai erau cu doar 22 de cazuri active mai puțin decât pe 21 aprilie, respectiv 7.067 față de 7.089.

Din 15 mai și până pe 15 iunie, numărul de infectări a crescut cu 5.728, în condițiile în care vreo săptămână s-a testat aproape la fel de puțin ca în faza de început a pandemiei. Cum a crescut numărul de teste, cum a crescut rapid și numărul de infectări raportate zilnic. Pe 15 iunie se înregistrau 6.348 de cazuri active, 1.427 de decedați și 157 de persoane internate în secțiile de ATI.

Dacă e să luăm drept referință începutul celei de a doua luni de stare de urgență, respectiv 15 aprilie, vom observa că în prima lună a stării de alertă, cu măsuri de relaxare ample, numărul de infectări noi a fost mai mic cu 3.493 decât în timpul celei de-a doua luni de stare de urgență, marcată de interdicții drastice. De asemeni, numărul de decese din luna de stare de alertă scursă până acum a fost cu 323 de persoane mai mic decât în a doua lună a stării de urgență.

Din păcate, nu ne putem baza pe cifrele furnizate de autorități, pentru că este foarte posibil ca ele să nu reflecte realitatea epidemiologică. Chiar dacă în luna de stare de alertă s-au făcut aproape de două ori mai multe teste decât în cele două luni anterioare, este greu de spus numărul de persoane testate, pentru că acesta nu a fost comunicat niciodată. Persoane infectate declarau, nu cu multă vreme în urmă, că au făcut și zece teste. Așadar în niciun caz nu au fost testate până pe 15 iunie 564.278 de persoane. S-au făcut atâtea teste, da, dar asta este tot ce știm. Nu știm nici câte persoane au fost testate, nici câte au fost sau sunt infectate în mod real, nu știm nimic.

Pentru că guvernanții s-au jucat cu cifrele, ca să dovedească faptul că au gestionat bine criza medicală, astăzi ne aflăm în fața unei non-realități. Raportările au crescut alarmant atunci când președintele și premierul au văzut că au șanse mici să obțină prelungirea stării de alertă.

Este aici o lipsă de logică ce ar fi fermecătoare, înduioșătoare, dacă nu ar fi dovada unui tembelism cronic. Că Guvernul nu a gestionat bine criza o dovedesc cifrele oficiale furnizate până acum de oficiali. Căci, oficial, numărul de infectați și de morți în a doua lună de restricții severe a fost considerabil mai mare decât numărul de morți și de infectați în prima lună de relaxare din ce în ce mai mare. Comparativ cu țările din regiunea noastră, România are cel mai mare număr de morți la milionul de locuitori. Stăm mult, mult mai prost decât Ungaria, Slovenia, Estonia, Bosnia și Herțegovina, Rusia, Polonia, Cehia, Serbia, Lituania, Croația, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Letonia, Muntenegru, Albania și Slovacia. Practic, dintre țările Europei de Est, la fel de prost dotate medical ca și noi sau poate chiar mai prost dotate, mai rău decât noi nu stau decât Republica Moldova și Macedonia de Nord.

Deci nu, Guvernul și președintele nu au gestionat bine criza, ci au gestionat-o cel mai prost din Europa de Est.

Dacă am avea date oneste la dispoziție am putea spune că relaxarea a adus după ea scăderea numărului de infectări și de decese. Dar nu putem spune asta, pentru că nu avem date oneste.

Cu siguranță, însă, nu putem spune că relaxarea a dus la creșterea infectărilor și a deceselor. Pentru că așa și-a aranjat Guvernul datele, ca să dea bine.

Acum, această aranjare este defavorabilă Guvernului. Oamenii, care sunt departe de a fi proști în masă, se uită la cifre și pot spune că relaxarea este benefică și că noi măsuri de relaxare vor aduce scăderi și mai mari de infectări și decese.

Degeaba se agită Nelu Tătaru, degeaba mai are Arafat puțin și plânge în direct pe Skype. Absolut degeaba. Este aproape imposibil să-i mai sperii pe unii pe care ai vrut să-i faci din vorbe și din cifre.

Sătui să stea în casă, sătui să nu aibă unde munci, românii se văd pe ei înșiși în postura Guvernului Orban de pe 25 mai: mâncând, bând și, la o adică, fumând. Panica nu se poate instaura cu rânjete și minciuni. Merge o dată, merge de două ori, nu merge însă la nesfârșit. Nu-i mai poți băga pe români în case, nu-i mai poți obliga să-și țină afacerile închise la nesfârșit, pentru că, deja, ei gândesc: „Dacă nu i-a lovit virusul pe Orban și pe Turcan, n-o să ne lovească nici pe noi, pentru că noi suntem mult mai deștepți!“. Ceea ce este un adevăr recunoscut și de președintele Iohannis, căci nici el nu-i crede precauți pe cei doi din fruntea Guvernului. (sursa)

preluare din catavencii.ro

autor – PATRICK ANDRÉ DE HILLERIN



Articolul precedentRomânia, pe primele locuri în UE la numărul paturilor de Terapie Intensivă, alături de Germania și Austria
Articolul următorLudovic Orban: România este dependentă de economia europeană