Germania şi Franţa iau măsuri pentru a întări securitatea în jurul sinagogilor, şcolilor şi monumentelor evreieşti, după atacul surpriză al grupării teroriste palestiniene Hamas împotriva Israelului, relatează news.ro citând AFP.
Germania întăreşte protecţia poliţiei în jurul instituţiilor evreieşti şi israeliene, în timp ce unii susţinători ai palestinienilor au ieşit pe străzile din Berlin pentru a sărbători atacul.
Franţa se concentrează asupra sinagogilor şi şcolilor evreieşti din oraşele din întreaga ţară.
„La Berlin, protecţia poliţiei a fost imediat intensificată”, a declarat ministrul german de Interne, Nancy Faeser, pentru cotidianul Bild. „Guvernul federal şi regiunile îşi coordonează îndeaproape acţiunile”.
De asemenea, autorităţile germane au urmărit îndeaproape „potenţialii susţinători ai Hamas în sfera islamistă” adaugă ea.
În Marea Britanie, serviciul de poliţie londonez afirmă că a sporit numărul patrulelor în anumite zone din capitala britanică după „o serie de incidente … în legătură cu conflictul în curs de desfăşurare în Israel şi la frontiera cu Gaza”. (sursa)
Opoziţia Poloniei şi Ungariei faţă de pactul UE privind migraţia a împiedicat adoptarea unei declaraţii finale comune care să includă şi acest subiect la summitul european desfăşurat vineri în oraşul spaniol Granada, astfel că preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a publicat o declaraţie proprie separată pe tema migraţiei, iar declaraţia comună a summitului se referă doar la celelalte subiecte înscrise pe agendă, în special extinderea UE.
„Sunt premierul Republicii Polonia. Sunt responsabil de securitatea Poloniei şi a cetăţenilor ei. Prin urmare, ca politician responsabil, resping oficial tot paragraful cu concluziile summitului despre migraţie”, a precizat pe reţeaua socială X premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Pactul european privind migraţia şi azilul a fost o temă importantă pe agenda summitului european, după convenirea Regulamentului de Criză din acordul privind revizuirea politicii europene de azil, adoptat prin majoritate calificată de statele UE la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) desfăşurat săptămâna trecută, relatează agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.
Acordul, care va fi baza negocierilor cu Parlamentul European pentru un text final, înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, sau ca alternativă o contribuţie de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.
Polonia, care împreună cu Ungaria a votat împotriva acordului, a descris această contribuţie ca fiind de fapt o amendă. Cele două ţări contestă şi procedura prin care a fost adoptat acordul, şi anume neutralizarea opoziţiei unor state membre apelându-se la majoritatea calificată, în locul consensului.
„Un viol”, acuză Orbán
Premierul ungar Viktor Orban a comparat acest mod de adoptare a deciziilor cu un „viol”. „Dacă eşti violat legal, forţat să accepţi ceva ce nu vrei, cum să fie posibil un compromis? Este imposibil”, a explicat el.
Guvernul polonez a convocat odată cu alegerile legislative de luna aceasta şi un referendum cu patru întrebări, din care una va cere populaţiei să se pronunţe în legătură cu „primirea a mii de migranţi ilegali din Orientul Mijlociu şi Africa, în conformitate cu mecanismul de relocare forţată impus de birocraţia europeană”. (sursa)
