Începând cu 15 august, după Sărbătoarea de Sfânta Maria, se deschide sezonul nunților. Scumpirile au dus la creșterea cheltuielilor cu masa la restaurant. Mulți români se descurcă greu cu banii și nu sunt pregătiți de cheltuieli suplimentare.
O tânără a deschis un subiect de discuție pe această temă în mediul online. Acesteia nu i se pare că merită cheltuiți banii la astfel de evenimente și vrea să afle cum ar putea refuza invitațiile.
“Deja nu se mai numește prieten. Cred că autorul postării a încurcat termenii. Un prieten este și la bine și la greu.”
“Apoi la ce sume se adună, eu înțeleg. Să vedeți în zona mea ce obiceiuri de înmormântare sunt, faci credit de nevoi personale pentru o înmormântare, zău. Dacă ai doi morți pe an te îngropi și tu cu ei.”
“Cred că ești din zona Olteniei, numai pe aici trebuie să ai bani strânși pentru așa ceva …nu mai zic de pomeni.”
“Problema este că invitația se bate cap în cap cu sensul acesteia. “Te invit să îți plătești mâncarea și te invit să îmi mai dai și niște bani!”. Nu e deloc ok! Invitația se transformă în obligație.”
“Nunta s-a transformat într-un împrumut de bani reciproc”
“Chiar cred că autoarea postării nu se referea la prietenii apropiați, probabil cunoștințe…nu e nimic trist, nunta s-a transformat într-un împrumut de bani reciproc.”
“Am și eu o întrebare. Voi cum spuneți nu la invitațiile la nunți? La mine acum au început evenimentele astea și toți prietenii mei merg unul la celălalt.
Nu mi se pare că merită să dau câteva sute sau mii de lei la atâția prieteni când eu nici nu vreau să fac nuntă. Nu e neapărat o problema financiară majoră, nu pot să le zic că nu mă descurc cu banii, dar mi se par bani irosiți care nici nu o să mai ajungă înapoi la mine. Și chiar dacă ar ajunge, urăsc ideea de împrumut cum unii cosidera nunțile. Voi cum procedați?”, a întrebat aceasta pe grupul Buget de familie.
“Ce trist că nu vreți să le fiți alături prietenilor”
În comentarii, părerile sunt împărțite.
“Ce trist că nu vreți să le fiți alături prietenilor la un astfel de eveniment din simplul motiv că “banii nu se întorc”.”
“Oamenii nu se duc pentru că salariile sunt foarte mici în România! 80 %din populația activă a României câștigă până 3000 de lei cu tot cu bonuri de masă!!!! Sărăcia este cât CASA de mare în România!”
‘Simplu, nu mai mergeți oameni buni! Plimbați-vă, călătoriți, bucurați-vă de viață! În maxim 10 ani se va termină odată pentru totdeauna, acestă mare PROSTIE numită nuntă cu dar!!! Oamenii o vor face într-un cadru restrâns! Doar cei bogați o vor face cu mult alai și multă prostie!”
“îți dau dreptate și un exemplu. Fata unui coleg când s-a măritat, i-a zis: Tată, să nu te prind că îmi chiemi la nuntă colegii tăi, prietenii tăi, babele de la țara sau alte specii…Nu vreau să rămân datoare toată viața, să nu pot pleca să mă distrez că trebuie să mă duc la nuntă la nu știu cine.
Eu am o gașcă de prieteni cu care mă distrez și cu aia vreau să îmi fac nunta. După nunta fetei mă întâlnesc cu colegul meu și îl întreb cum a fost la nuntă și îmi zice că nu credea că o să fie așa frumos…42 de persoane au fost la nuntă!”
“Nu am înțeles niciodată de ce trebuie să justifici un răspuns. Un simplu “Mulțumesc pentru invitație, dar nu pot/putem participa” este destul. Dacă tot insistă, pentru justificare poți adăuga “din motive personale” și atât. Dacă îți este prieten/a adevărat/a vor înțelege și îți vor respectă decizia fără să te înjosească pentru că nu participi.”
“Ce gândire… nu merg că eu oricum nu fac nuntă…
Dacă nu ne susținem în zilele fericite, ce facem în cele triste. Ca și răspuns la întrebare: îmi pare rău, nu pot fi prezența. cu siguranță știați deja răspunsul.”
“Le spun direct că nu îmi permit”
“Eu una le spun direct că nu îmi permit. Dau așa o atenție în particular oricum, dar o suma pe care totuși mi-o permit. Asta dacă chiar îmi permit. Dacă nu… asta e.
Eu dacă aș avea destui bani m-aș duce la toate evenimentele. Mai ies și eu din casă, mă distrez… mno. Oricum ocazii de ieșit nu prea am.
Dar nu am avut probleme. Și nici eu nu m-am supărat când mi-au spus unii și alțîi că nu pot veni la botez de ex. Viața e grea acum, și un eveniment din asta e o cheltuiala enormă, cum să nu înțeleg, sau să mă supăr?”
“Spuneți simplu: Nu pot, îmi pare rău!
Nu trebuie să vă justificați și nici mirii nu așteaptă scuze, vor doar să știe numărul total de invitați pentru comandă meniurilor, acesta este principalul motiv pentru care se cere confirmarea la un eveniment.”
“În curând nu o să mai aveți prieteni”
“Cred că în curând, nu o să mai aveți prieteni.”
“Prietenul adevărat va înțelege și chiar dacă nu va înțelege va respectă decizia. Dacă își vor pierde prieteni așa, atunci înseamnă că nu au fost prieteni adevărați de la început și îi e mai bine fără ei.”
“Eu voi avea nuntă anul viitor. Voi avea nuntă doar cu persoane cu care am ținut legătura, pentru care simt ceva, de care știu. Nu voi face nuntă pentru bani, așa cum multe cupluri din ziua de astăzi o fac. Nunțile pentru bani sunt făcute cu o groază de persoane pe care de multe ori mirii nici nu ii cunosc pentru că vin din partea mamei, tatălui, soacrei etc .că vai vezi Doamne ei au fost la nuntă lui cutare și trebuie să vină și el la nuntă fica-sii. Eu nu vreau nuntă așa, simplu . Nu vreau stres în plus, vreau să îmi cunosc invitații de la nuntă, nu să îmi întreb părinții sau socri “cum îl cheamă pe ăla?” Și ca să va răspund și la întrebare, da, aș accepta. De ce? Pentru că eu una nu o voi face pentru bani. Nunta nu ar trebui să fie o afacere. Nunta o faci din iubire și dorința. Cel puțin noi asta vom face.”
“”Ce fel de prieten mai e”? Dar ăla care face nuntă așteptând banii de dar cel fel de prieten mai e??? Că d-aia te cheamă, d-aia face nuntă, nu să împărtășească bucuria cu bunii lui prieteni, că așa ar face un eveniment extrem de restrâns, doar cu bunii prieteni și fără dar. Să nu fim ipocriți, zic. Da, din păcate, în societate sunt adânc înrădăcinate mizeriile astea…”
“Eu chiar nu mă regăsesc deloc în atmosfera nunților”
“Personal eu chiar nu mă regăsesc deloc în atmosfera nunților și petrecerilor de genul. Adică, ca idee, nici să ies în oraș în locuri unde se ascultă muzică ca la nuntă și e multă lume, ca la nuntă, care dansează, ca la nuntă, nu îmi place deloc. Adică clar e și partea financiară la o nuntă, dar pur și simplu nu îmi plac astfel de petreceri. Când petrecerea mai e și nuntă (însoțită de ipocriziile aferente), totul mi se pare și mai urât. Singurele nunți la care nu am sentimentul ăsta sunt cele ale unor rude extrem de apropiate (frați, veri cu care ai avut o relație excepțională și prieteni care îți sunt exact că frații – care în general sunt extrem de puțini sau deloc). Restul mi se pare oricum de o falsitate sinistră.”
“La un prieten adevărat nu te-ai gândi să nu mergi, ci ai face tot ce poți să o faci. Dar câți prieteni adevărați poți avea încât nunțile să devină problema?”
“Din păcâte nu pot să fiu prezent în ziua voastră cea mare! Va urez casă de piatră! Și atâta. Nu trebuie să dai explicații până la urmă.”
“Mulțumesc de răspunsuri, m-am expirat greșit, nu mă refer la cei mai buni prieteni, ci la foștii colegi cu care păstrez legătură pe grupuri. Mai ieșim de maxim 2-3 ori pe an că abia am terminat facultatea, dar nu sunt prietenii de durată.
Referitor la bani, am zis că asta nu e o problema majoră adică nu trebuie să mă împrumut, dar mi ar părea tare rău după ei. Strâng fiecare bănuț. Nu vreau să merg atât pentru bani cât și pentru că nunțile mi se par o risipă, mai ales cele mari, și nu știu să mă distrez. Nu mă simt în largul meu și toți știu asta.
Adunând asta și faptul că dacă merg la un coleg, se supără celălalt că la el nu m am dus, cred că e de înțeles de ce nu aș da câte 1000 lei (minim din cate am înțeles) la cate 15 foști colegi. Pur și simplu ar fi ~15.000 lei pe care nu i aș mai vedea niciodată
Totuși, când ieșim din nou cu toții, mă simt prost că eu nu am mers la nuntă și nu știu cum să fac. Menționez că toți știu că nu mi plac nunțile, dar insistă mult”, a precizat autoarea postării. (ziare.com)
