Deși este înconjurată de localități în care incidența cazurilor de coronavirus sare de 6 la mia de locuitori, iar în unele cazuri este chiar de aproape 9 la mie, Capitala a reușit, ca prin miracol, să mențină o rată de infectare aproape la jumătate și să nu intre în scenariul roșu. Astfel, congresul PNL s-a putut desfășura cu peste 5.000 de delegați într-o singură sală, fără să fie impuse restricții suplimentare.
Coincidență sau nu, sâmbătă, în timp ce liberalii își votau liderul și se cinsteau cu mititei la Romexpo, cele mai multe cazuri noi de infectări cu coronavirus au fost raportate în „județul 43”. Practic este vorba de un județ fictiv, în care sunt raportate „cazurile noi nealocate pe județe”, adică depistate pozitiv, dar care nu sunt prinse în calculul incidenței din nicio localitate. Ieri, numărul infectaților de nicăieri era de aproape 8.000 de persoane.
În nouă localități de lângă Capitală rata de infectare a trecut, ieri, de 6 la mia de locuitori, cu două mai mult față de ziua anterioară, când erau șapte localități ilfovene în această situație. Cea mai mare incidență a cazurilor de COVID-19 în județul Ilfov este în: Dobroești – 8,91, Mogoșoaia – 8,57, Bragadiru – 7,75, Afumați – 7,36, Chiajna – 7,25, Voluntari – 6,77, Popești – Leordeni – 6,68, Otopeni – 6,35 și Dărăști-Ilfov – 6,25. Practic, doar în 8 din cele 40 de localități din Ilfov nu a fost depășită rata de infectare de 3 la mie. În schimb, rata de infectare din Capitală este mult mai mică: 4,35 la mie duminică, după ce sâmbătă a fost de 4,1 la mia de locuitori.
Ce este „județul 43”
„De la începutul epidemiei au existat mici diferențe între totalul (n.r.- de cazuri noi) pe județe și totalul național. Aceste diferențe erau reconciliate prin atribuirea acestor cazuri unei categorii etichetate «-» sau un județ fictiv «județul 43», explica cercetătorul Octavian Jurma la jumătatea lunii noiembrie 2020, când, de asemenea, după alegerile parlamentare de anul trecut, erau mii de persoane diagnosticate, dar care erau atribuite pe județe abia câteva zile mai târziu. În prezent, „cazurile noi nealocate pe județe” apar pe poziția 44 în tabelul cu noile infectări transmis de Grupul de Comunicare Strategică.
Numărul acestor „cazuri nealocate” a ajuns, ieri, la 7.877, conform datelor oficiale, după ce sâmbătă în această categorie au fost adăugate 1.096 cazuri noi, iar duminică alte 433 de noi diagnosticări.
Incidența dintr-un județ, respectiv dintr-o localitate, în funcție de care se stabilesc scenariile și restricțiile, se calculează după cazurile alocate, nu după cele raportate. Astfel că aproape 8.000 de români deja diagnosticați nu apar în calculul incidenței din localitățile din care sunt.
Prin separarea cazurilor alocate de cele raportate și amânarea/raportarea alocării se poate manipula incidența și curba oficiala a cazurilor noi, spune Octavian Jurma. Acesta spune, citând surse din circuitul medical intern, că ar fi peste 5.500 de cazuri noi raportate în ultima săptămână la nivelul Capitalei, dar încă nealocate de DSP București. Dacă săptămâna trecută s-ar fi alocat și cazurile nealocate, „București ar fi depășit incidența de 6 la mie”, mai spune Jurma pe pagina sa de Facebook.
Vlad Voiculescu acuză manipularea ratei de infectare
De altfel, și Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, acuză, într-o postare pe o rețea de socializare, că peste 4.000 de teste pozitive au dispărut din raportările Covid în cele trei zile dinaintea congresului PNL. „Creșterea fulminantă a numărului de cazuri s-a temperat în mod miraculos după ziua de luni, chiar înainte de congresul PNL. Aflu astăzi (26 septembrie – n.r.) că peste 4.000 de teste pozitive din zilele de 23, 24, 25 septembrie nu au fost „alocate” de DSP București, adică nu au apărut în cifrele oficiale. Incidența ar fi fost altfel semnificativ mai mare”, a scris Vlad Voiculescu pe Facebook, precizând că nealocat înseamnă „dispărut din orice statistică oficială”.
DSP: Așa s-a convenit din martie
După acuzații lansate de fostul ministru, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a făcut următoarele precizări în legătură cu modul de calcul al incidenței: „Modul de calcul al incidenței cazurilor de coronavirus în funcție de care se stabilesc scenariile în care se află fiecare localitate respectă același altgoritm încă din luna martie a acestui an.
Atunci s–a convenit de către conducerea Ministerului Sănătății ca rata de incidență să fie stabilită luând în calcul 14 zile, fără ultimele 3 zile, tocmai pentru ca acele cazuri de infectare cu județ neidentificat să poată fi alocate şi raportate corespunzător. Ca urmare, toate calculele incidenței stabilite în ultimele zile respectă întru totul legislația în vigoare aplicată pe parcursul întregului an”.
Interesant este că, dacă, spre exemplu, angajații DSP finalizează ancheta epidemiologică a unui caz raportat în „județul 43” abia după 14 zile, persoana respectivă va intra direct în categoria „vindecați” în statisticile oficiale, potrivit reglementărilor în vigoare, care spun că cei testați pozitiv și aflați în izolare nu mai au nevoie de o retestare după două săptămâni, ci sunt declarați automat vindecați. Practic, aceste cazuri nici nu mai sunt luate în calcul la aflarea indicelui de infectare.
Conform autorităților, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate în platforma electronică prin care acestea sunt raportate și centralizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.
„A aduna 5.000 de oameni la un loc este inconștiență, prostie și o invitație la revoltă”
Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Pittsburgh, SUA, spune că, legat de motivele pentru care 7 din 10 români nu se vaccinează, odată cu congresul liberalilor se mai adaugă „încă 5.000 de motive”.
„În condițiile în care Bucureștiul intră în scenariu roșu, în condițiile în care știm că virusul se răspândește cu ușurință în spații închise și neaerisite, în condițiile în care oamenilor, care și așa s-au săturat, începem să le introducem noi restricții, a aduna 5.000 de oameni la un loc este mai mult decât sfidare; este inconștiență, prostie și o invitație la revoltă”, spune profesorul de microbiologie, pe pagina sa de Facebook, unde face și o scurtă retrospectivă a acțiunilor guvernanților care au contribuit la scăderea încrederii populației și la rezultatul dezastruos al campaniei de vaccinare, pe care îl vedem în prezent.
„ – În februarie-martie 2020, când întreaga planetă se pregătea pentru o pandemie, acești cetățeni jucau bambilici cu demiterea și redesemnarea primului ministru, în disprețul oricărei responsabilități politice.
– În cursul lockdown-ului, când oamenii se urcau pe pereți în case, sau trebuiau să îndeplinească tot felul de criterii draconice ca să iasă din casă, dumnealor se întâlneau fără respectarea regulilor de protecție sanitară și fără măști, la trabuce și beuturici la guvern.
– Imediat, în condițiile în care dacă voiai să ieși să-ți bagi vaca în curte îți trebuia scrisoare, au organizat transhumanță națională spre sparanghel.
– În plin val 3, au organizat alegeri și au încercat să acopere excesele de mortalitate asociate alegerilor prin raportări fanteziste. Vedeți graficul prezentat și o să vă dați seama imediat unde au fost alegerile. Pentru ce? Ca să iasă parlamentul pe care-l avem? A meritat?
– Între valul trei și patru, au dirijat înghiorlăiala. Sancțiunile nu au fost ridicate gradual, bazat pe gradul de acoperire vaccinală, așa cum au făcut toate țările, ci în funcție de calendarul campionatului European de fotbal și al vacanțelor de vară.
– În valul patru, a fost absolut necesar să organizeze Untold, iar acum alegeri în partid”, arată prof. dr. Cristian Apetrei. (jurnalul.ro)
