♦ Industria prelucrătoare, radiografie după 26 de ani: ce am câştigat şi ce am pierdut în ultimii 26 de ani? ♦ O creştere de 30 de ori a salariilor în 26 de ani spune povestea unei tranziţii de la fabrici cu tehnologii învechite la unele moderne şi automatizate ♦ Dar progresul vine cu un cost: mai puţini angajaţi, mai multă presiune pe eficienţă.
Industria prelucrătoare a fost, în ultimele decenii, o şcoală dură a adaptării. De la fabricile anilor ’90 la cele automatizate de azi, sectorul a trecut prin transformări profunde. În martie 2025, pentru prima dată, salariul mediu net din industrie a depăşit 1.000 de euro – un prag simbolic care arată un drum lung de evoluţie. Cu toate acestea, progresul vine cu schimbări rapide, nevoi noi de competenţe şi o presiune constantă pe eficienţă.
După mai bine de un sfert de secol de creştere, salariul mediu net din industria prelucrătoare a depăşit în premieră pragul de 1.000 de euro în martie 2025, ajungând la 5.161 de lei lunar. Este un moment simbolic, dar poate fi văzut şi ca o dovadă a maturizării acestui sector-cheie pentru economia României. De la un salariu mediu de doar 177 de lei în martie 2000 – echivalentul a mai puţin de 20 de euro la cursul de atunci – industria prelucrătoare a cunoscut o creştere de aproape 30 de ori în termeni nominali într-un interval de 26 de ani.

„Această evoluţie este firească, având în vedere decalajele istorice faţă de nivelul salarial european, diferenţe care s-au redus semnificativ în ultimii doi-trei ani. (…) Totuşi, diferenţele salariale variază considerabil între subsectoare (de exemplu, auto vs. textile) şi regiuni, iar competiţia pentru forţă de muncă calificată determină creşteri mai accelerate în anumite zone industriale“, a spus pentru ZF Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare Prohuman România.
Dacă ne uităm la numărul angajaţilor, vedem că industria prelucrătoare continuă să joace un rol important în economia României, angajând în prezent peste 20% din totalul salariaţilor la nivel naţional, potrivit datelor de la INS analizate de ZF. Cu toate acestea, vedem o tendinţă clară de diminuare a recrutării pe termen lung, cu episoade de criză, perioade de redresare şi stagnare în ultima perioadă. (ZF.ro)