În ultimii doi ani, cei mai bogaţi 1% dintre oameni au acumulat aproape două treimi din toate bogăţiile noi create în întreaga lume, se arată într-un nou raport al Oxfam, citat de CNBC.
Un total de 42.000 de miliarde de dolari au fost create începând cu 2020, din care 26.000 de miliarde de dolari, sau 63%, sunt adunate de primii 1% dintre cei ultrabogaţi, potrivit raportului.
Restul de 99% din populaţia globală a adunat doar 16.000 de miliarde de dolari din noua bogăţie, spune organizaţia de caritate.
”Un miliardar a câştigat aproximativ 1,7 milioane de dolari pentru fiecare dolar din noua bogăţie globală câştigată de o persoană aflată în ultimele 90 la sută”, se arată în raportul lansat la deschiderea Forumului Economic Mondial la Davos, Elveţia.
Acesta sugerează că ritmul în care este creată bogăţia s-a accelerat, deoarece cel mai bogat 1% din lume a adunat aproximativ jumătate din toată bogăţia nouă în ultimii 10 ani.
Raportul Oxfam a analizat date despre crearea de averi la nivel mondial de la Credit Suisse, precum şi cifre din Lista miliardarilor Forbes şi lista miliardarilor în timp real Forbes, pentru a evalua schimbările aduse bogăţiei celor ultrabogaţi.
Cercetarea contrastează această creare de bogăţie cu rapoartele Băncii Mondiale, care a declarat în octombrie 2022 că probabil că nu îşi va îndeplini obiectivul de a pune capăt sărăciei extreme până în 2030, deoarece pandemia de Covid-19 a încetinit eforturile de combatere a sărăciei.
Gabriela Bucher, director executiv al Oxfam International, a cerut majorarea taxelor pentru cei ultrabogaţi, spunând că aceasta este o ”precondiţie strategică pentru reducerea inegalităţii şi resuscitarea democraţiei”.
În comunicatul de presă al raportului, ea a spus, de asemenea, că schimbările aduse politicilor fiscale ar contribui la abordarea crizelor aflate în desfăşurare în întreaga lume.
”Taxarea corporaţiilor super-bogate şi mari este uşa de ieşire din crizele care se suprapun astăzi. Este timpul să demolăm mitul potrivit căruia reducerile de taxe pentru cei mai bogaţi au ca rezultat ”curgerea” bogăţiei cumva către toţi ceilalţi”, a spus Bucher.
Crizele coincidente din întreaga lume care se alimentează una pe cealaltă şi produc o adversitate mai mare împreună decât dacă ar fi separate sunt denumite şi ”policriză”.
În ultimele săptămâni, cercetătorii, economiştii şi politicienii au sugerat că lumea se confruntă în prezent cu o astfel de criză, deoarece presiunile din cauza crizei costului vieţii, schimbărilor climatice şi alte presiuni se ciocnesc. (sursa)
