În România sunt aproape un milion de persoane cu dizabilităţi, iar integrarea acestora pe piaţa muncii este cu mult sub media altor ţări din Uniunea Europeană.
Legea obligă companiile cu cel puțin 50 de angajaţi să angajeze persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din totalul salariaților.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități transmite că, la 31 martie 2025, numărul total de persoane cu dizabilități a fost de 966.637 persoane. Dintre acestea, 98,32 % (950.434 persoane) se află în îngrijirea familiilor și/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) și 1,68 % (16.203 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale prin Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi și servicii sociale private contractate.
Pe judeţe şi municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistrează în municipiul Bucureşti (82.311 persoane), urmat de judeţul Prahova (38.793 persoane), iar cel mai mic număr se înregistrează în judeţul Covasna (7.164 persoane) (grafic 5), arată APDPD.
Potrivit datelor de pe site-ul Agenției pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, în mai 2023 doar 11% din persoanele cu certificat de handicap și cu vârsta cuprinsă între 16 și 66 de ani erau active pe piața muncii.
Sorina Faier, specialist în resurse umane, a declarat într-un interviu pentru Ziare.com că „integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii nu mai este, în 2025, doar un gest de responsabilitate socială, este o strategie inteligentă și sustenabilă, susținută de legislație, subvenții consistente și beneficii reale pentru companii”.
Specialistul în HR spune că este important ca firmele care activează în România să susţină incluziunea persoanelor cu handicap.
“Din ce în ce mai multe industrii din România încep să adopte politici de incluziune.
Companiile din IT se află printre cele mai deschise către diversitate. Joburile remote, programul flexibil și cultura organizațională orientată spre competențe permit integrarea eficientă a persoanelor cu dizabilități. Sunt unele care oferă deja poziții adaptate în testare software, suport tehnic sau analiză de date.
Însă și lanţuri de magazine sunt active în angajarea persoanelor cu dizabilități în roluri precum casier, lucrător comercial sau operator în depozit. Un retailer, de exemplu, a creat posturi pentru tineri cu autism în zona de service IT, iar Kaufland are programe dedicate pentru integrarea graduală în echipele operaționale”, a adăugat Sorina Faier.
În Turism și HoReCa, în România, aceste inițiative se regăsesc în special în marile orașe și stațiuni turistice.
Ce salarii se oferă
“Niciun angajator nu poate oferi un salariu brut sub nivelul salariului minim național, de 4.050 lei brut pe lună, ceea ce înseamnă un salariu net de aproximativ 2.574 lei pentru un angajat cu normă întreagă.
În retail, producție și logistică, majoritatea posturilor destinate persoanelor cu dizabilități sunt plătite la acest nivel minim sau ușor peste, în funcție de vechime și performanță.
În domenii specializate, cum ar fi IT, salarizarea poate porni de la 5.000 lei brut și poate urca în funcție de complexitatea rolului și calificările angajatului.
În cadrul întreprinderilor sociale, salariile sunt mai apropiate de nivelul minim, dar sunt completate de avantaje precum program flexibil, sprijin psihologic, stabilitate și formare continuă”, a adăugat specialistul în resurse umane.
Angajatorii sunt obligaţi de lege să angajeze persoane cu dizabilităţi.
“Toți angajatorii cu peste 50 de salariați trebuie să încadreze în muncă minimum 4% persoane cu dizabilități. În caz contrar, trebuie să plătească lunar către bugetul de stat echivalentul salariului minim brut pentru fiecare post neocupat sau, alternativ, să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate.
Angajatorii care angajează persoane cu dizabilități pot solicita o subvenție lunară de 2.250 lei de persoană, timp de 12 luni, cu condiția menținerii contractului cel puțin 18 luni”, a mai spus Sorina Faier.
Pentru a beneficia de ajutorul de la stat sau pentru a evita sancţiunile, firmele au mai multe obligaţii.
„Trebuie să trimită cereri scrise către cel puțin 3 ONG-uri și să păstreze dovezile privind acțiunile întreprinse. În plus, se face o raportare anuală obligatorie către ANPDPD și ANOFM”, a spus expertul în HR.
Sorina Faier este de părere că firmele care angajează persoane cu dizabilităţi au şi alte beneficii.
“Persoanele cu dizabilități sunt de regulă stabile și loiale. Îşi întăresc și reputația și brandul de angajator. Industrii precum IT, retail, producție sau HoReCa încep să integreze tot mai multe persoane cu dizabilități, iar statul oferă sprijin concret sub formă de subvenții și facilități fiscale. Pentru angajatori, aceasta nu înseamnă doar conformitate cu legea, ci acces la angajați loiali, motivați și capabili, reducerea costurilor de recrutare, consolidarea reputației și construirea unei organizații mai umane”, a adăugat Sorina Faier. (sursa)
