Remus Florescu: Pe de o parte, Franța condamnă Rusia pentru războiul din Ucraina și ajută țara victimă cu bani și armament, iar pe de alta, o companie franceză va colabora cu rușii de la Rosatom pentru extinderea centralei nucleare de la Pecs, în sudul Ungariei. Expert UBB explică argumentele Franței.
Guvernul francez a aprobat participarea companiei Framatome la construirea a două noi reactoare la centrala din Pecs, argumentând că industria nucleară nu este afectată de sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, a relatat, pe 28 aprilie, ziarul Le Monde, citând surse din guvernul francez.
Centrala este realizată de compania de stat rusă Rosatom și se baza, în ceea ce privește partea de control al rectorului pe o colaborare dintre francezii de la Framatome și germanii de la Siemens Energy. Războiul din Ucraina i-a făcut pe germani să facă un pas înapoi, iar francezii au decis să se implice mai mult.
Le Monde relatează că la începutul lunii martie, după o întâlnire dintre președinții Macron și Orban, ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a confirmat că Ungaria va conta pe ajutorul francez pentru a ocoli reticența Germaniei de a livra sistemul de control al reactorului, încredințat inițial în 2019, unui consorțiu format din Siemens Energy și Framatome. „Deoarece guvernul german blochează din motive politice participarea contractuală a Siemens Energy, dorim să ne bazăm mai mult pe francezi”, a spus Szijjarto.
Proiectul de extindere a centralei nucleare din Ungaria, susținut de Rusia, este „așteptat să coste aproximativ 12,4 miliarde de dolari și va dubla capacitatea centralei”, potrivit unui articol din august al Radio Free Europe. Rusia va oferi un împrumut de 10 miliarde de dolari pentru proiect.
Orban a încheiat un acord privind proiectul de extindere cu președintele rus Vladimir Putin, cu puțin timp înainte de invazia rusă a Ucrainei în 2014. În ciuda întârzierilor, Orban a insistat să finalizeze proiectul până în 2030.
Cu cele două noi reactoare de la Centrala Nucleară Paks Ungaria va fi independentă până la sfârşitul acestui deceniu în domeniul aprovizionării cu energia electrică, a precizat, în 2022, pe pagina sa de socializare, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó.
Demersul Franței ține de realismul politic și de pariul pus pe energia nucleară
„Demersul Franței de a continua colaborarea se înscrie în realismul politic specific tuturor statelor lumii până la un punct. Rusia este lovită de o serie de sancțiuni și Franța a fost printre statele care s-au pronunțat în favoarea sancțiunilor respective, însă există zone care nu cad în sfera de acțiune a sancțiunilor respective.În anumite domenii vitale se consideră că trebuie să existe o minimă cooperare internațională. Sfera energiei nucleare cade în această zonă a minimei înțelegeri și cooperări internaționale, ceea ce face posibil, printre altele, în ciuda războiului, acceptarea echipelor internaționale pentru verificarea situației centralei de la Zaporoje, de exemplu”, a explicat Sergiu Mișcoiu, profesor specializat în relații internaționale la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca și director al Centrului de Cooperare Internațională al universității.
În plus, spune profesorul, obiectivul strategic al UE prin care toate țările membre să atingă o autosuficiență energetică, pe de o parte, și pe de altă parte, să aibă energie cât mai verde și mai puțin poluantă, se poate realizat, potrivit Franței, folosind toate resursele energiei nucleare.
„Spre deosebire de Germania, Franța a mizat de la început pe energia nucleară și consideră că pariul acesta este câștigător mai ales acum când hidrocarburile se scumpesc, accesul la aceste devine tot mai greu și tehnologiile sunt super-poluante, ceea ce nu e cazul cu noile centrale nucleare, care au un grad de stabilitate și sunt mai prietenoase cu natura decât primele generații de astfel de surse de energie. Franța consideră că are un rol pe care vrea să-l ducă până la capăt pentru a face ca în întreaga Europă să avem asemenea centrale, pentru că ele reprezintă viitor energetic al continentului”, a detaliat Mișcoiu.
De ce a refuzat Germania să continue colaborarea
În ceea ce privește refuzul Germaniei de a permite companiei Siemens colaborare cu rușii de la Rosatom, Mișcoiu susține că are legătură cu reticența țării cu privire la energia nucleară.
„Timp de decenii, Germania a fost reticentă în a-și spori arsenalul energetic obținut din surse nucleare. Acum, țara are doar reactoare pe care le ține în stare vegetativă, fără a le folosi. Publicul german poate acuza Guvernul de ipocrizie și chiar de trădarea intereselor naționale, deoarece a închis centralele nucleare în țară, dar investește în energie nucleară în alte țări, mai ales într-un context nefast al colaborării cu o companiei din Rusia. În Franța este invers, pentru că țara a fost de la bun început un mare avocat al energiei nucleare și a consider că acestea sunt cea mai de încredere resursă pe care o poate avea întreaga Europa.”
În articolul din Le Monde se vorbește și despre argumente politice, care ar împiedica Germania să continue colaborarea. În Franța care este situația?
„Există două tipuri de argumente împotriva acestei colaborări: 1. Colaborarea cu Rusia în contextul războiului; 2. Colaborarea cu regimul Orban, care nu este un regim foarte liberal. Aceste voci sunt mai puțin pregnante tocmai fiindcă există un fel de consens național în Franța de decenii, conform căruia aceasta e soluția de viitor la problema energetică a Europei. Franța este un campion al transformării energetice cu ajutorul energiei nucleare”, este de părere profesorul.
citiți mai multe pe adevarul.ro
