Guvernul României a aprobat, în cadrul ședinței din 16 ianuarie 2025, Hotărârea privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă pentru anul în curs, stabilind un plafon de 100.000 de persoane.
Acest contingent nu se referă la cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spațiului Economic European, sau Elveției.
Conform datelor transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), până la data de 30 noiembrie 2024 au fost eliberate 99.268 avize de angajare/detașare, fiind în curs de soluționare un număr de 5.957 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare/detașare. Prin comparație, în 2023 au fost emise 101.254 avize de angajare/detașare, iar în anul 2022, 108.882 astfel de documente.
De asemenea, în aceeași perioadă de referință, au mai fost eliberate 102.777 permise de ședere temporară în scop de angajare și 311 de permise de ședere în scop de detașare, față de 82.321 permise de ședere temporară în scop de angajare și 455 permise de ședere temporară în scop de detașare în anul 2023, respectiv 56.974 permise de ședere temporară în scop de angajare și 190 permise de ședere temporară în scop de detașare în 2022.
În același timp, la data de 12 decembrie 2024 erau active 146.387 de contracte individuale de muncă ale salariaților cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene.
Datele înregistrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că, în primele zece luni ale anului 2024, 543.440 de locuri de muncă au fost declarate vacante cele mai multe pentru meserii precum curierat, manipulare mărfuri, muncitori în construcții și de asamblare/montare piese.
Pentru a afla care este situația în județul nostru, ne-am adresat directorului executiv al AJOFM Bihor, Bekesi Csaba.
Astfel, acesta crede că muncitorii non-UE sunt doar o soluție pe termen scurt la rezolvarea crizei forței de muncă din România. Mai ales în condițiile intrării României în spațiul Schengen.
Valoarea adăugată adusă de un muncitor asiatic, spune Bekesi Csaba, nu este aceeași cu a unui muncitor român care a mers în Germania sau Italia. Domeniile unde se angajează aceștia sunt: Construcții, HORECA, Curierat, Menaj și Curățenie, dar și în Producție.
Sunt foarte slab pregătiți, mai spune Bekesi, au observat și angajatorii. Pe perioadă scurtă pot fi o soluție, dar nu pe termen mediu și lung. În plus, odată cu intrarea României în Schengen vor pleca mai ușor. Oricum plecau și înainte. Nu cred că noi suntem destinația lor finală. Destinația lor finală este Europa de Vest, a mai declarat directorul AJOFM Bihor.
Conform datelor centralizate de AJOFM Bihor, cererile de adeverințe pentru muncitorii extracomunitari depuse de firmele bihorene au fluctuat considerabil în ultimii trei ani.
Dacă în 2022, 487 de firme au depus cereri pentru 5.805 adeverințe IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări), în 2023 acestea s-au triplat, 735 de firme bihorene solicitând 15.559 de adeverințe.
Totuși, anul trecut numărul acesora s-a redus cu aproape jumătate, 676 de firme depunând 8.970 de solicitări.
2024. Țări de proveniență și meserii solicitate de angajatorii bihoreni
Anul trecut, cei mai mulți muncitori străini angajați în Bihor (din afara UE) auprevenit din: Bangladesh, Sri Lanka, Taiwan, China, Republica Moldova, Turcia, Nepal, Etiopia, Egipt și India.
În ceea ce privește meseriile căutate de angajatorii bihoreni, printre cele mai numeroase au fost:
- muncitor necalificat, 4.616
- manipulant mărfuri, 718
- agent curățenie, 628
- șofer TIR, 224
- ambalator manual, 210
- dulgher, 184
- fierar betonist, 174
- încărcător-descărcător, 148
- lucrător în bucătărie (spălător vase mari), 123
- ajutor bucătar, 122
Au fost și două cereri pentru postul de gropar, dar și una pentru operator roboți.
Una peste alta, lecturând lista (completă) de nevoi a firmelor bihorene, vedem o economie locală foarte diversă, ceea ce, desigur, reprezintă un aspect pozitiv și dătător de speranță.
