Alianța pentru Unirea Românilor ar obține cele mai multe voturi din partea tinerilor de până în 35 de ani, arată datele unui sondaj IRES, potrivit informațiilor „Adevǎrul“. Plasarea pe primul loc a partidului condus de George Simion este expresia tendinței anti-sistem a tinerilor, spun analiștii.
Maria Dinu: Potrivit datelor din sondajul telefonic realizat de IRES la comanda inițiativelor civice „Tinerii Votează” și „Politică la Minut”, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare, AUR ar obține 16% din totalul voturilor exprimate de către tinerii din România cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, formațiunea fiind astfel plasată pe primul loc în tendințele de vot ale acestei categorii.
USR și PNL se află pe locul doi, la egalitate, cu un procent de 14%, iar PSD ar obține 12%, mai arată o parte din datele sondajului, potrivit informațiilor „Adevărul“. Social-democrații sunt urmați de partidul condus de Diana Șoșoacă, care ar fi ultimul cu un procent câștigător, de 5%, necesar pentru intrarea în Parlament.
Sondajul a fost realizat la nivel național, pe un eșantion de 800 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, de către institutul sociologic IRES de la Cluj, având o marjă de eroare de +/- 3,5%.
Informarea de pe rețelele de socializare
Avocatul Alexandru Manda, inițiator al proiectului „Tinerii Votează”, a explicat pentru „Adevărul” că sondajul a arătat că tinerii se informează cel mai des de pe rețelele de socializare şi, potrivit datelor culese, „cu cât nivelul de educație este mai scăzut, cu atât apetența pentru a considera TikTok drept principala platformă de informare este mai mare”.
În ceea ce priveşte preferința tinerilor pentru AUR, Manda consideră că „încă este timp pentru ca partidele mainstream să contrabalanseze apetența tinerilor pentru un partid extremist”, formațiunea condusă de George Simion fiind situată la o distanță mică de celelalte formațiuni în intenția de vot a tinerilor.
Țapul ispășitor
Potrivit politologului George Jiglău, AUR pornește „cu un avantaj semnificativ”, mai ales ca exponent al Opoziției, pentru că nu trebuie să vină cu soluții concrete, reacția electoratului fiind una emoțională, de revoltă față de guvernanți.
„Partide precum AUR dau voce acestor frustrări ale tinerilor, dau voce acestor preocupări, mergând până la frustrări ale tinerilor, pe care le au legat de calitatea propriilor vieți, de securitatea pe care o au și, în general, este vorba și despre capacitatea lor de a influența ceea ce li se întâmplă, să zicem. Fiindcă nu au putere să controleze, să influențeze aceste lucruri „macro” care se întâmplă, legat de costuri, de prețuri, de inflație, de război și așa mai departe, și atunci, pe de altă parte, este și nevoia să dea vina pe cineva. Și vine AUR și găsește imediat țapul ispășitor, partidele, coaliția, PSD, PNL, politicienii, și asta rezonează foarte rapid, instinctual, cu aceste preocupări pe care le au tinerii”, a explicat politologul.
Un aspect în evoluția AUR în intenția de vot în rândul tinerilor este şi promovarea online a formațiunii.
„Faptul că ei reușesc să meargă acolo unde sunt acești tineri care au aceste preocupări este cu siguranță un avantaj, comparativ cu celelalte partide, inclusiv cu cele mari, aflate la guvernare, care comunică mai scorțos, mai instituţional, în moduri pe care tinerii nu le chiar urmăresc. Nici nu le simpatizează, dar nu le urmăresc, în primul rând. Atunci, ăsta bineînțeles că este un avantaj foarte mare”, explică Jiglău.
Votul anti-sistem
La rândul lui, sociologul Vladmir Ionaş confirmă tendința tinerilor de a vota pentru schimbare, însă atrage atenția că relevant este şi votul celor plecați din țară.
„Tinerii tind întotdeauna să acorde votul partidelor care sunt mai degrabă anti-sistem. Așa s-a întâmplat de exemplu cu USR în momentul în care era văzut ca principalul partid anti-sistem. În momentul de față este natural să se întâmple cu AUR. Tinerii sunt mai rebeli, sunt mai degrabă anti-sistem, își doresc ca partidele care nu reprezintă mainstreamul politic, care vin cu altă viziune, să câștige. (…) „Foarte mulți din această categorie, 18-35 de ani, în momentul de față sunt plecați în afara granițelor și atunci este destul de greu de spus cum ar vota aceștia pentru că niciun sondaj nu îi analizează și pe cei care sunt plecați”, a explicat sociologul.
Potrivit datelor AEP, 904.796 de cetățeni români aveau domiciliul în străinătate în decembrie anul trecut. Cifrele prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă mai arată că segmentul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani este de 4.227.008, în timp ce categoria vârstnicilor este de 3.940.795 de persoane cu drept de vot, astfel că generațiile tinerilor născuți după 1989 vor juca un rol important la alegerile din acest an. (adevarul.ro)
