INS a făcut publice o serie de informații inedite despre românce, cu ocazia Zilei Femeii. Astfel, institutul arată unde trăiesc cele mai multe vârstnice, speranța de viață a femeii, dar și ratele de căsătorii și divorțuri, precum și ponderea ocupațiilor.
În România trăiesc mai multe femei decât bărbați, iar vârsta medie a doamnelor este semnificativ mai mare decât cea a jumătăților lor, se arată într-un document cu date statistice destinat femeii și făcut public vineri de Institutul Național de Statistică, cu ocazia Zilei Femeii.
Astfel, ”din cele 19067,6 mii persoane care la 1 ianuarie 2024 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9796,2 mii sunt femei, reprezentând 51,4% din totalul populaţiei rezidente;
• În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5226,5 de mii de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,8% din totalul populaţiei urbane, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 49,8%”.
Un singur județ din România are mai puține femei decât bărbați (Vaslui), dar sărbătoritele de pe 8 Martie compensează în celelalte aspecte statistice luate în considerare de INS.
”Vârsta medie a populației feminine este cu 3,6 ani mai mare decât a celei masculine:
– vârsta medie naţională: 42,5 ani
– vârsta medie feminină: 44,3 ani
– vârsta medie masculină: 40,7 ani
• Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui;
INS
• Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Vrancea, Vaslui şi Vâlcea, iar cele mai scăzute în Arad și Alba;
• Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (53,7% din totalul femeilor de 65 ani şi peste);
• Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4053 mii persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 41,4% din totalul populaţiei feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2024.
• În anul 2023 cele mai mari rate de fertilitate (născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populația rezidentă) s-au înregistrat în județele Suceava (55,0‰), Sălaj (50,0‰) și Ialomița (45,9‰), iar cele mai scăzute în județele Mehedinți (30,2‰), Gorj (30,6‰) și Ilfov (30,8‰). Fertilitatea feminină la nivel de țară a fost de 39,3 copii născuți-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani).
• În anul 2023 numărul de născuți-vii (cu reședința obișnuită în România) a fost de 160078 copii, rezultând o rată a natalității de 8,4 născuți-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre țările cu o rată a natalității mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalității în UE-27 a fost în anul 2023 de 8,2 născuți-vii la 1000 de locuitori.
• Tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2023, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 107 băieți la 100 fete”.
Rata natalității din România e scăzută, dar peste media UE
Potrivit INS, ”față de anul 2022, în anul 2023 rata natalității a înregistrat o scădere, atât în mediul urban, de la 9,3 ‰ (în anul 2022) la 8,1‰, cât și în mediul rural, de la 9,4‰ (în anul 2022) la 8,7‰ (în anul 2023). Rata natalității din mediul rural în anul 2023 a fost mai ridicată față de cea din mediul urban.
INS
• În anul 2023, vârsta medie a mamei la naștere a fost de 28,9 ani, în ușoară creștere față de cea din anul 2022 (28,8 ani), iar vârsta medie la prima naștere a fost de 27,5 ani în ușoară scădere față de anul precedent când vârsta medie a mamei la naștere a fost de 27,6 ani, menținându-se tendința de amânare a nașterii.
• Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,5 ani) comparativ cu cele din urban (30,2 ani). Decalajul între urban și rural se menține și în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naștere (29,2 ani în urban și 25,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naștere se situează între 24,8 ani în județele Călărași și Ialomița și 31,0 ani în Municipiul București. Cea mai ridicată vârstă medie la toate nașterile s-a înregistrat în Municipiul București (31,8 ani), iar cea mai scăzută în județul Călărași (26,6 ani).
• Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupațional. În anul 2023 ponderea copiilor născuți-vii de către mame casnice a crescut ușor față de anul precedent, de la 34,5% în anul 2022 la 35,0% în anul 2023. Un procent de 55,4% născuți-vii au avut mame salariate. În anul 2023, în mediul rural, 47,7% din numărul născuților-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 22,6% din numărul născuților-vii au avut mame casnice.
În anul 2023 ponderea născuților-vii de către femeile cu nivel superior de educație a crescut ușor față de anul precedent, 30,1% dintre născuții-vii aveau mame cu studii superioare, mai puțin cu 1,1 puncte procentuale față de 2022, iar ponderea născuților-vii de către mamele cu nivel de educație mediu: profesional, liceal și postliceal (40,7%) a scăzut față de anul precedent cu 0,4 puncte procentuale.
• Speranța de viață la naștere a femeilor, în anul 2023, a fost de 79,16 ani (79,98 ani în urban și 78,08 ani în rural)”.
INS
În anul 2023, rata nupţialităţii a fost de 5,1 căsătorii la 1000 locuitori (5,4 căsătorii la 1000 locuitori în anul 2022). Din totalul de 111122 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (17414 căsătorii), iar cele mai puţine în luna decembrie (4388 căsătorii). România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-27 a fost în anul 2022 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,2‰, mai arată instituția.
Mai mult de un divorț la 1.000 de locuitori
Conform datelor oficiale, ”vârsta medie la căsătorie, în anul 2023, a crescut față de anul precedent, în medie, cu 0,3 ani atât la femei cât și și la bărbați. Astfel, vârsta medie la căsătorie a femeilor a fost de 31,7 ani (față de 31,4 ani în 2022), iar a bărbaților de 34,7 ani, (față de 34,4 ani în 2022). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2023, 29,1 ani pentru femei (28,8 ani în 2022) și 32,4 ani pentru bărbați (32,1 ani în 2022).
• În anul 2023, s-au înregistrat 22715 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,04 divorţuri la 1000 locuitori (1,06 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2022). Totuși, nivelul divorțialității se menține relativ scăzut comparativ cu alte țări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorțialității în UE-27 a fost în anul 2022 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,6‰. Ponderea primului divorț în numărul total al divorțurilor a fost de 93,1% pentru femei și de 92,9% pentru bărbați. Din repartizarea pe grupe de vârstă și sexe a persoanelor care au divorțat se poate observa că în medie, divorţul apare cu cea mai mare frecvenţă la grupa de vârstă 45-49 ani, în cazul bărbaților (17,8% dintre divorţuri), şi în cazul femeilor la grupa de vârstă 35-39 ani (18,5% dintre divorţuri). Vârsta medie la divorț a fost de 41,0 ani pentru femei și 44,5 ani pentru bărbați”.
INS arată și cum sunt distribuite ocupațiile în rândul femeilor din România.
”În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2024, relevă faptul că populaţia ocupată era de 7751,2 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 42,9%;
• Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:
– 2,0% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
– 24,5% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
– 8,8% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
– 7,2% au avut statutul de funcţionari administrativi;
– 28,3% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
– 6,8% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
– 6,9% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;
– 15,5% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii ;
• În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 28,7% erau absolvente ale învăţământului superior, 6,0% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 43,4% erau absolvente de liceul, iar 10,9% absolvente de învățământ profesional sau de ucenici”.
Peste 90% din femei folosesc internetul
În fine, ”în anul 2024, dintre femeile de 16-74 ani, 90,1% au folosit internetul în ultimele 3 luni ;
• Navigarea pe internet în interes personal, realizată în ultimele 3 luni a evidențiat că principalul scop a fost comunicarea. În acest scop, din totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani, 82,7% au folosit internetul pentru accesarea rețelelor sociale, 79,1% au efectuat apeluri video sau vocale pe internet, 70,1% au utilizat mesageria instant, iar 48,1% au utilizat internetul pentru transmiterea sau primirea de e-mailuri. Alte scopuri, pentru care o mare parte a femeilor în vârstă de 16-74 ani au utilizat internetul, au fost pentru găsirea de informații despre bunuri sau servicii (62,3%) și citirea online a site-urilor de știri, ziarelor și revistelor (47,3%)”. (stirileprotv.ro)
