Votanții americani și-au exprimat opțiunea în cursa prezidențială acum mai bine de o lună, însă votul prin care vor fi aleși viitorul președinte și vicepreședinte al Statelor Unite urmează să aibă loc luni, 14 decembrie. Cei 538 de electori din cele 50 de state și din capitala federală Washington D. C. urmează să aleagă. În continuare, despre cum funcționează acest sistem și la ce ne putem aștepta de la votul de luni, conform unui material al digi24.ro.
Alegerile prezidențiale americane sunt, spre deosebire de alte scrutine prezidențiale din alte țări, alegeri indirecte, în sensul în care votantul american își dă votul nu pentru un candidat ci pentru niște electori care, în numele său, ar trebui să aleagă acel candidat. Paradoxal, însă, pe buletinele de vot apar numele candidaților pentru președinte și vicepreședinte, alături de afilierea lor partizană – (D) pentru candidatul democrat și (R) pentru cel republican.
Astfel, cetățenii americani merg la vot pentru a stabili care dintre seturile de electori ale celor două partide vor avea dreptul să voteze în Colegiul Electoral. În momentul în care un candidat câștigă alegerile în statul respectiv, rezultatul trece prin procesul de validare, în care autoritățile statului confirmă rezultatul și stabilesc electorii care vor participa la votul din Colegiul. Anul acesta, după validarea alegerilor în toate cele 50 de state, încheiată în 8 decembrie, scorul arată o victorie a lui Joe Biden și a Kamalei Harris cu 306 de electori față de cei 232 ai lui Donald Trump și Mike Pence.
În general, votul din Colegiul Electoral este o simplă formalitate. La alegerile din ultimii zeci de ani nu au existat incidente în ce privește nerespectarea serioasă a votului popular din statele individuale și nici nu a existat vreo răsturnare de situație.
Anul acesta, însă, votul din Colegiul Electoral este așteptat cu mai multă emoție, în contextul în care Donald Trump, înfrânt în alegeri, a refuzat să accepte că a pierdut și a încercat să răstoarne rezultatul în numeroase feluri, inclusiv în instanță sau prin presiuni la adresa politicienilor locali din state.
La ce ne putem aștepta de la votul de luni
În mod obișnuit, deznodământul ar trebui să fie destul de clar – având în vedere că toate statele au validat deja rezultatele alegerilor și au stabilit cine vor fi electorii, Joe Biden și Kamala Harris ar trebui să câștige în Colegiul Electoral cu un vot de 306 la 232. Lucrurile sunt complicate, însă, de determinarea președintelui în funcție de a destabiliza procesul și de a încerca să răstoarne rezultatul alegerilor.
Pe de altă parte, având în vedere eșecul cvasi-universal al contestațiilor acestuia în justiție, dar și numărul covârșitor de electori pe care Joe Biden îl are peste pragul de 270, este puțin probabil ca rezultatul să poată fi răsturnat.
Sâmbătă, Curtea Supremă a Statelor Unite a mai respins, fără prea multe discuții, încă o încercare a lui Trump de a bloca rezultatele din patru state-cheie – Georgia, Michigan, Wisconsin și Pennsylvania. Trump a încercat, prin procurorul general din Texas, un interpus al său despre care se crede că și-ar dori o grațiere prezidențială, să înceapă un proces generalizat între Texas și cele patru state menționate. Conform plângerii, Texas a cerut invalidarea rezultatelor alegerilor din cele patru state pentru că acestea și-ar fi încălcat propriile legi electorale, iar acest „rezultat viciat” i-ar fi afectat și pe cetățenii americani din Texas. Faptul că această ultimă încercare urma să fie respinsă a fost previzibil, însă, în contextul în care majoritatea juriștilor și-au dat seama, de la început, că un astfel de caz nu poate fi luat în serios de Curtea Supremă. El a fost respins în unanimitate de judecători, trei dintre care au fost numiți de Trump. Doi dintre ei, Samuel Alito (numit de George W. Bush) și Clarence Thomas (numit de George H. W. Bush) au spus, însă, că ar fi acceptat să asculte argumentele acuzării, însă nimic mai mult de atât.
Anterior, un alt astfel de caz a fost respins de Curtea Supremă tot cu unanimitate. Atunci, aliații lui Trump au încercat de-certificarea rezultatului din Pennsylvania, sperând că vor putea face în așa fel încât legislativul statului, controlat de republicani, să stabilească cine vor fi cei 20 de electori din partea Pennsylvaniei.
Numeroasele încercări ale lui Donald Trump, ale aliaților și interpușilor săi de a răsturna rezultatul au eșuat ]n mod cvasiuniversal. În acest moment, președintele în exercițiu a pierdut 54 de acțiuni în justiție la curțile inferioare și cele de stat și a pierdut și cele două cazuri la Curtea Supremă. Până acum, judecătorii i-au dat dreptate într-un singur caz – o victorie procedurală la numărătoarea voturilor în Pennsylvania, când judecătorul a acceptat ca perioada de grație pentru voturile în absență să fie micșorată de la 9 la 6 zile. (digi24.ro)
