Cozmin Gușă s-a retras din cursa prezidențială înainte de a începe măcar strângerea de semnături. Ca el mai sunt, probabil, mii de români, care, deși au visat cel puțin într-o noapte că vor fi președinții României, și-au retras candidaturile, cu mult bun-simț, înainte chiar de a anunța pe cineva că au de gând să candideze.
Patrick Andre De Hillerin: Nu trebuie, însă, să intrăm în panică. Mai avem timp, aproximativ o lună și jumătate, până în momentul în care vom avea lista completă a candidaților la prezidențiale. Data-limită a depunerii candidaturilor este 5 octombrie. De-abia din acea zi încolo vom putea vorbi despre certitudini în ceea ce privește candidații. Până atunci putem doar specula, în baza dorințelor exprimate de către diverse persoane și partide. Există, ca în fiecare an, posibilitatea de a avea un număr mult mai mare de candidați decât ne așteptăm, cum există, de asemeni, posibilitatea ca unii dintre candidații dați ca siguri în acest moment să nu mai apară și pe buletinele de vot de pe 24 noiembrie, ziua turului I al alegerilor prezidențiale.
În cele 39 de zile dintre 28 august și 5 octombrie (inclusiv), candidații la prezidențiale, fie ei susținuți de partide sau independenți, trebuie să strângă 200.000 de semnături valide de susținere a candidaturii. Partidele mari, cu sute de mii de membri, au timp. Ceilalți ar fi trebuit să înceapă campania de strângere de semnături de acum câteva luni. Deși în ultimii ani s-au rezolvat și lucrurile astea. Partidele și candidații mai leneșe(i) și fără structuri în teritoriu contractează firme care pur și simplu vând baze de date, lucru facilitat și de faptul că un cetățean poate susține mai mulți candidați. Nici birourile electorale și nici AEP nu-și mai bat capul cu verificarea la sânge a listelor de semnături. În linii mari este o fraudă acceptată tacit, ca să fie, vorba lui Hagi, bine, să nu fie, cumva, rău.
În baza sondajelor
pe care le-am putut consulta, a rezultatelor alegerilor de pe 9 iunie, a trend-urilor și a informațiilor de culise pe care le deținem, vom încerca să facem câteva previziuni legate de desfășurarea alegerilor prezidențiale din România anului 2024.
Cu precizarea că marja de eroare poate merge, în acest caz, până la 100%. Sperăm doar să nu depășească acest procent, așa cum se întâmplă uneori în sondajele colegului lui Alfred Bulai, Marius Pieleanu.
În anul 2019, anul ultimelor
alegeri prezidențiale care au avut loc în România, au reușit să strângă numărul minim necesar de semnături și s-au înscris în cursa prezidențială 14 candidați. Șapte dintre aceștia au obținut mai puține voturi decât semnături de susținere depuseseră la Biroul Electoral Central, doar șapte au obținut peste 200.000 de voturi și doar șase dintre candidații prezenți în primul tur au reușit să treacă de pragul de 3% din voturile celor care s-au prezentat la vot. Pragul de 3% nu are importanță decât din punct de vedere financiar. Candidații care reușesc să treacă de acest prag vor primi înapoi de la statul român, prin Autoritatea Electorală Permanentă, banii cheltuiți cu respectarea legii în campania electorală.
Suma maximă pe care o poate cheltui un candidat la președinție în cele 30 de zile de campanie electorală este de 20.000 de salarii minime brute pe țară, la valoarea aflată în plată la 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile. Astfel, cum valoarea salariului minim brut era, la 1 ianuarie, de 3.300 de lei, un candidat la președinția României poate cheltui în campania electorală maximum 66.000.000 de lei, echivalentul a 13.200.000 de euro. Toți acești bani sunt decontați dacă onor candidatul obține peste 3% din voturi. Adică, la o prezență de 50%, undeva în jur de 270-280.000 de voturi. Banii cheltuiți în precampanie nu se decontează. Desigur, candidații pot să-și acopere și cheltuielile din precampanie falsificând declarațiile și facturile de la furnizori, declarând că anumite produse și servicii au fost realizate și plătite în timpul campaniei electorale, chiar dacă ele au fost, în realitate, realizate și livrate în perioada de precampanie.
Cum am scris mai sus, doar șase candidați din 2019 au obținut, în turul I al alegerilor prezidențiale, peste 3% din voturile celor care s-au prezentat la urne: Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Theodor Paleologu, Hunor Kelemen.
De asemeni, tot în 2019, cinci candidați au obținut în turul I peste 5% din voturi, dar numai trei au reușit să treacă de 10%.
În 2024, lupta din turul I
al prezidențialelor se anunță mult mai strânsă, dacă îi luăm în considerare pe candidații care și-au anunțat până acum intenția de a participa la alegeri. Conform estimărilor noastre, dacă nu apar modificări majore, anul acesta vor reuși să obțină peste 3% din voturi șapte candidați, incluzându-l aici și pe candidatul UDMR. Față de anul 2019, vom avea șase, nu doar cinci candidați care vor obține, în turul I, mai mult de 5% din voturi.
Bătălia cea mai mare se va da, însă, pentru primele două poziții, care asigură accesul în turul al II-lea. De fapt, dacă este să riscăm un pronostic, bătălia cea mai cruntă se va da pentru locul al II-lea. Ce se va întâmpla în turul al II-lea nu face, deocamdată, obiectul analizei noastre.
Vom încerca să estimăm
șansele candidaților pentru turul al II-lea al prezidențialelor în ordine alfabetică.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, proaspăt confirmat de către partid drept candidat la președinție, poate spera la aproximativ 32-35% din voturile celor care se vor prezenta la urne pe 24 noiembrie.
Nicolae Ciucă, președintele PNL, ar putea obține, cu greu, aproximativ 18% din voturi. Mult mai probabil, însă, rezultatul său se va apropia de marginea de jos a potențialului, adică nu va scoate mai mult de 14%.
Mircea Geoană, independent, ar putea obține, cheltuind mulți bani și o energie despre care nu știm dacă o mai are, în jur de 11%. Acesta ar fi, din punctul nostru de vedere, potențialul său maxim. Mai realist, Geoană ar trebui să se plaseze pe la 8%.
Hunor Kelemen, președintele UDMR, nu va reuși nici în acest an să treacă de 3,5-3,8% din voturi.
Elena Lasconi, proaspăta președintă a USR și primar reales la Câmpulung, declară, plină de încredere, că va intra în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale. Noi credem că se va întâmpla acest lucru doar printr-o minune, dacă vor fi descalificați, nu se știe cum, toți cei care vor obține mai multe voturi decât domnia-sa. Cu 7-8% din voturi, cât estimăm că va obține Elena Lasconi, aceasta se va bate, cel mai probabil, pentru locurile 4-5 cu Mircea Geoană.
George Simion, președintele AUR, are șanse mari să obțină un scor bun în turul I, un scor care să-l califice mai departe. Estimăm că, în absența unui accident de parcurs și a unor dezvăluiri care, probabil, vor fi păstrate pentru un eventual tur II, George Simion ar putea obține aproximativ 21% din voturile alegătorilor din turul I, dar nu mai puțin de 18%.
Diana Șoșoacă, surpriza deloc surprinzătoare de la europarlamentare, va obține în turul I al alegerilor prezidențiale puțin peste 5% din voturi.
Aceștia sunt,
conform estimărilor noastre, candidații care vor obține, în turul I al prezidențialelor, peste 3% din voturile românilor. După cum vedeți, dintre ei doar șase vor obține, credem noi, peste 5%. Lupta pentru locul al II-lea se va da, credem, între Ciucă și Simion, cu șanse mai mari pentru Simion.
Desigur, așa cum am spus, marja de eroare poate merge până la 100%, iar până pe 5 octombrie nici una dintre aceste candidaturi nu este 100% sigură. (catavencii.ro)
