La mai bine de cinci luni de când a fost impusă obligativitatea purtării măştii în spaţiile închise, ANPC ne anunţă că zeci de milioane de măşti vândute în supermarketuri şi în farmacii sunt neconforme. Însă reprezentanţii consumatorilor spun că tocmai ANPC ar fi trebuit să testeze măştile, conform adevarul.ro.
Zeci de milioane de măşti medicale comercializate pe piaţa din România nu i-au protejat pe români de infecţia cu noul coronavirus nici cât negrul sub unghie. Un control efectuat de reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului – ANPC – în zona Buccureşti-Ilfov şi la vama Otopeni, pe parcursul unei singure luni – între 23 octombrie şi 23 noiembrie -, la 599 de magazine din ţară, precum şi în farmacii care vând măşti de protecţie, a scos la iveală că, din 35.180.666 de măşti, în valoare de 19.763.739 de lei, 32.997.026 de bucăţi, adică peste 90%, nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Erau neconforme.
Raportul ANPC arată că, printre neregulile constatate, se află lipsa totală sau parţială a elementelor de identificare, a menţionării compoziţiei materialului, lipsa traducerii în limba română sau a marcajelor CE. Potrivit aceleiaşi surse, 31.931.598 de măşti au fost oprite temporar de la comercializare, până la remedierea neconformităţilor constatate, iar 725.448 de măşti, în valoare de 3.152.544 lei, au fost scoase definitiv de la vânzare.
Printre companiile care au fost sancţionate pentru comercializarea măştilor neconforme se află magazine precum Lidl, Selgros, Penny, Kaufland, Mega Image, Auchan, Altex, Dedeman, Profi, DM, dar şi compania petrolieră Lukoil România. Raportul mai arată că au fost amendate şi marile reţele de farmacii Help Net şi Sensiblu. Niciunei firme nu i-a fost suspendată activitatea, ci doar s-au dat amenzi cu valoare totală de aproape trei milioane de lei.
Autorităţile aruncă pisica în curtea comercianţilor
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat pentru „Radio Europa Liberă“ că măştile neconforme provin din China. „La import, fiecare categorie de măşti are un anumit tip de taxare. Măştile medicinale au o taxă vamală, la cele de protecţie e altă taxă vamală, la cele care nu sunt de niciun fel, nu au nicio taxă vamală – că se face şi evaziune. Dacă nu sunt măşti medicinale, nu mai trec pe niciunde, nici pe la Agenţia Naţională a Medicamentului. Agenţii economici dau o declaraţie de propria răspundere, dar, în spate, nu au niciun document“, a explicat oficialul felul în care aceste măşti ajung pe piaţă.
De vină pentru vânzarea măştilor neconforme ar fi, în opinia lui Popescu, comercianţii. „Vine importatorul, face o ilegalitate şi ţi-o aduce. Dar tu, retailer, care ai o logistică în spate, tu, lanţ de farmacii, care ar trebui să ştii ce pui în raft, laşi reclamă mincinoasă, laşi măşti care nu sunt? Acolo e problema după părerea mea“, a subliniat ministrul. Popescu îi îndeamnă pe români să aleagă un producător autohton, mai ales că există 16 astfel de producători şi toţi au fost verificaţi, mai spune oficialul.
Dacă pot românii să deosebească măştile conforme de celelalte? Ar putea, dar nu este deloc simplu, întrucât sunt multe elemente de verificat, o spune limpede chiar şeful ANPC, Eduardt Cozminschi: „E destul de greu pentru un consumator mediu informat să facă această distincţie între măştile care asigură protecţie şi cele doar de design“. Cozminschi spune, la rândul lui, că este responsabilitatea vânzătorului să se asigure că măştile respectă normele în vigoare.
Răsturnare de situaţie: consumatorii acuză ANPC
Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, organizaţie nonguvernamentală, spune că măsura anunţată de ANPC este o complicaţie inutilă. „Eu, consumator, trebuie să găsesc pe etichetă informaţii despre care este eficienţa de filtrare a bacteriilor asigurată de masca respectivă. Ea începe de la 80%, pentru măştile de tip FFP1, şi ajunge la 99 %, la măştile FFP3“, explică Costel Stanciu.
Stanciu mai atrage atenţia asupra unui aspect important, şi anume: în laboratoarele acreditate din România nu s-au făcut astfel de verificări vizavi de capacitatea de filtrare a particulelor, deşi ar fi trebuit. „Şi există un astfel de laborator în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Iar costul unei verificări de acest tip este insignifiant, raportat la valoarea importului, adică între 350 de lei şi 610 lei“, mai spune şeful asociaţiei nonguvernamentale.
Potrivit Eurostat, în primele şase luni ale acestui an, România a cumpărat numai măşti chirurgicale în valoare de 272 de milioane de euro, adaugă Stanciu: „Asta înseamnă mai mult de un miliard de măşti chirugicale, deci nu măşti FFP1, nu FFP2, nu FFP3.“
Costel Stanciu atrage atenţia că tot ce a făcut ANPC prin acţiunea sa a fost să citească eticheta produselor. „A verificat nişte documente, nu a făcut nişte analize, nişte teste într-un laborator acreditat să vadă dacă eficienţa de filtrare a bacteriilor este cea menţionată pe etichetă. Deci, e jale mare! Degeaba purtăm măşti, adică!“, conchide Stanciu.
Citeste mai mult: adev.ro/qkn20i
