Într-o declarație politică susținută în plenul Senatului, președintele PSD Bihor, neurochirurgul Aurel Mohan, a vorbit despre importanța prevenției pentru sănătatea populației și rolul asistenței medicale primare în funcționarea optimă a sistemului medical din România:
O vorbă din bătrâni spune că „este mai ușor să previi decât să vindeci”. Și mai puțin costisitor, din toate punctele de vedere, aș adăuga eu.
Cum putem preveni cel mai bine apariția bolilor? Acordând importanță și finanțând corespunzător asistența medicală primară din România. Când spun asta mă refer atât la asistența medicală ambulatorie, cât și la medicii de familie. Rolul acestora din urmă este unul esențial: acestea sunt „filtrele” accesului pacienților la asistența de specialitate și oferă asistență medicală primară în principal în cadrul cabinetelor individuale (private), aflate în contract cu casele județene de asigurări de sănătate.
Potrivit raportului ”State of Health in the EU”, publicat în 2023 de Comisia Europeană, proporția finanțării dedicate asistenței medicale ambulatorii a fost de doar 18% (în 2021), aceasta fiind cea mai scăzută din UE și cu mult sub media de 29%, deși consolidarea asistenței medicale primare se află pe agenda politică încă din anii 90. Mai mult, în 2021, medicii de familie reprezentau 18,5% din medicii din România, puțin sub media UE de 20,4%.
Conform aceluiași raport, în țara noastră este un lucru obișnuit ca pacienții să solicite asistență medicală direct într-un spital, evitând serviciile de asistență medicală primară, chiar și pentru afecțiuni care nu sunt urgente. Acest lucru este perceput pe scară largă ca fiind cel mai rapid sau mai simplu mod de a avea acces la asistență medicală specializată. Per ansamblu, asistența medicală primară continuă să fie sub-utilizată, în timp ce serviciile spitalicești sunt supra-utilizate, generând un dezechilibru la nivelul sistemului de sănătate.
Multă vreme, asistența medicală primară a fost văzută drept „călcâiul lui Ahile” al sistemului nostru sanitar. Este însă o impresie mai degrabă subiectivă decât obiectivă, alimentată de temerile, exprimate public frecvent, privind finanțarea acestui palier. În realitate, lucrurile arată mult mai bine.
Să ne aducem aminte că în 2023, o guvernare social-democrată a reușit să reglementeze o finanțare corectă și suficientă în asistența medicală primară. Din vara acelui an, venitul mediu al unui cabinet de medic de familie s-a dublat, iar anul trecut, media lunară a venitului cabinetului a fost de 42.000 lei. Din 2024, putem observa că bugetul alocat asistenței medicale primare a crescut, pentru că, între timp, și comportamentul medicilor s-a schimbat. Aceștia și-au dat seama că acele consultații de prevenție sunt mult mai bine plătite și că pot să facă prevenție atât pentru persoanele simptomatice, cât și pentru cele asimptomatice.
Tot ce trebuie să facem este continuăm să ne focalizăm pe partea de prevenție, deoarece resursele publice sunt limitate, iar Fondul Național nu poate finanța tratamente din ce în ce mai scumpe și din ce în ce mai multe programe naționale de sănătate curativă.
În ultimul an, atât pentru asigurați, cât și pentru neasigurați au apărut o mulțime de noutăți legate de serviciile medicale de tip preventiv si de depistare precoce a bolilor grave. Este importantă comunicarea permanentă despre aceste noutăți, adaptată la nivelul de înțelegere al pacientului, din partea tuturor factorilor implicați. Iar cei mai potriviți pentru această informare, pentru motivarea pacienților să-și schimbe stilul de viață și să adopte unul sănătos, desigur în măsura timpului disponibil la cabinet, sunt medicii de familie. Prevenția face diferența, dar pentru asta, oamenii trebuie informați. Iar medicul de familie este cel mai în măsură să se raporteze cel mai corect la pacient. Tocmai de aceea consider că medicii de familie sunt cei mai potriviți pentru acest lucru.
Desigur că într-o primă etapă, statul român va trebui să cheltuiască mai mult pentru prevenție, dar rezultatele se vor vedea în timp, în scăderea costurilor cu tratarea bolilor grave descoperite târziu, în stadii avansate, costuri care sunt oricum de zeci, sute sau chiar de mii de ori mai mari decât cele de depistare a bolilor în stadiul incipient.
În următorii 5 ani, trebuie să continuăm să avem o creștere a finanțării pentru zona aceasta de depistare precoce, în medicina de familie, în ambulatoriul de specialitate și în spitalizarea de zi. Trebuie să ne asumăm acest lucru la nivel politic și parlamentar.
Totodată, trebuie să eficientizăm costurile în sistemul de asigurări de sănătate prin continuarea dezvoltării asistenței medicale prespitalicești, desigur, totul pe bază de dovezi și pe date clare la nivel național, pe care să le analizăm din punct de vedere statistic.
Nu în ultimul rând, aș mai adăuga și un alt element: trebuie să consolidăm furnizarea de asistență medicală primară și ambulatorie prin adăugarea de noi servicii pe care medicii de familie să fie autorizați să le ofere și stimulându-i să ofere mai multe servicii de prevenire și de îngrijire la domiciliu. Doar așa vom putea consolida rolul lor de „filtru” în sistemul nostru de sănătate. (sursa)
