Aproape jumătate dintre companiile din Polonia au angajaţi străini. Este efectul crizei demografice şi al penuriei de forţă de muncă. În Ungaria, pornirea fabricilor noi prin care este reindustrializată ţara se face cu străini

Muncitorii din afara UE reprezintă 2,6% din totalul angajaţilor din Ungaria, a spus secretarul de stat Sándor Czomba. În Polonia, ponderea este de 6,4%, în Cehia de 17%, iar în Slovacia de 3,8%. Astfel, Ungaria are cel mai mic procent de muncitori străini non-UE dintre statele V4. Filipinezii (9.400 la mijlocul anului trecut) şi vietnamezii (8.400) reprezintă cele mai mari grupuri de muncitori străini (UE şi din afara UE) din Ungaria. Al treilea grup ca mărime sunt cetăţenii slovaci (6.800), urmaţi de români (7.500).

Bogdan Cojocaru: Companiile din Polonia, cea mai mare economie est-europeană, au accelerat în ultimul an anga­jă­rile de muncitori străini. Tot în ulti­mul an, biroul de statistică po­lo­nez a anunţat lună de lună degradarea condi­ţiilor demografice. Totuşi, guvernul a decis ca din iunie să fie înăsprite condiţiile de angajare a cetăţenilor străini. Şi guvernul Ungariei, ţară din Grupul de la Vişegrad cu cei mai puţini muncitori străini, a luat o decizie similară.

Numărul de cetăţeni nepalezi, filipi­nezi şi columbieni angajaţi în Polonia a crescut în ultimul an cu 46%, 60%, respectiv 337%, potrivit unei analize a agenţiei de recrutare Gi Group. Peste 50.000 de permise de muncă pentru cetăţeni non-UE au fost emise în prima jumătate din 2025. Cu toate acestea, numărul de munci­tori aduşi din ţări asiatice sau din ţări îndepărtate nu reuşeşte să-l eclipseze pe cel al angajaţilor veniţi din Ucraina.

Aceştia rămân cel mai mare grup de munci­tori străini, estimat la 779.000 de persoane. În total, 1,07 milioane de persoane din ţări străine lucrează în Polonia (date de la biroul naţional de statistică pentru finalul anului trecut). Spre comparaţie, în urmă cu un deceniu numărul acestora era de doar 185.000. Pentru specialişti, creşterea este extraordinară. Ucrainenii au fost mană cerească pentru angajatori. Aceştia în­cear­că să iasă prin importul de forţă de muncă din ceea ce este cunoscut ca „iarna demogra­fică“, caracterizată prin îmbătrânirea populaţiei şi penurii de forţă de muncă. Astfel s-a ajuns ca peste jumătate din firmele şi companiile polo­neze să aibă angajaţi străini.

Potrivit Gi Group, cetăţenii europeni care vin să muncească în Polonia îşi găsesc mai repe­de de lucru la companiile mari, în special la cele din logistică şi transporturi. În schimb, ucrai­ne­nii ocupă poziţii oriunde. Guvernul maghiar abor­dează adesea poziţii contradictorii în ceea ce-i priveşte pe muncitorii străini din ţară. Eco­nomia, în proces de reindustrializare accelera­tă, are nevoie de ei. Retorica politică a partidu­lui de guvernământ spune că locurile de muncă din Ungaria sunt pentru maghiari, că reindus­tria­li­zarea înseamnă în primul rând locuri de muncă pentru cetăţenii maghiari. Însă ţara se confruntă cu penurie de forţă de muncă.

Noile fabrici sunt construite cu muncitori din Asia, iar primii veniţi pentru punerea în func­ţiune sau pentru liniile de producţie sunt străini. De aceea, în jurul muncitorilor din străi­nătate se nasc adesea scandaluri cu tentă poli­tică, iar guvernanţii sunt obligaţi să găsească explicaţii. În Ungaria muncesc aproximativ 120.000 de angajaţi din afara UE (muncitori oaspeţi), potrivit secretarului de stat Sándor Czomba. Ca pondere, aceştia reprezintă 2,6% din totalul angajaţilor. În Polonia, ponderea este de 6,4%, în Cehia de 17%, iar în Slovacia de 3,8%. Astfel, Ungaria are cel mai mic pro­cent de muncitori străini dintre statele V4, a asigurat anul trecut secretarul de stat. El a mai asigurat că principalul scop al guvernului este să activeze rezerva de 300.000 de unguri capa­bili să muncească, oameni inactivi sau în căuta­rea unui loc de muncă, pentru a reduce penuria de forţă de lucru.

„Abia după ce nu mai găsim muncitori unguri sau din UE vom permite venirea muncitorilor din afara UE“, a spus politicianul. Înainte de pandemie, în Ungaria lucrau până la 70.000 de cetăţeni non-UE. Guvernul estima în 2023 că pentru fabricile noi va fi nevoie de 500.000 de oameni. De atunci, au fost anunţate şi alte uzine noi, mai ales în sectorul auto. Spre exemplu, în această toamă este aşteptată să înceapă producţia de test de celule pentru baterii auto la fabrica gigantului chinez CATL din Debrecen, arată Portfolio.

Producţia la scară largă va începe spre sfârşitul anului. Însă deocamdată CATL are doar 650 de angajaţi la Debrecen, iar oraşul, un centru al reindustrializării Ungariei, se confruntă cu penurie de forţă de muncă. De aceea, compania recrutează din străinătate. Circa 50 de muncitori străini vor ajunge în oraş în această lună şi 500 până la finalul anului. Dintre aceştia se remarcă filipinezii. Forbes subliniază că până la un sfert din forţa de muncă necesară CATL pentru 2025 ar putea fi formată din străini, în principal filipinezi, care lucrează cu contracte pe durată determinată.

Între timp, experţi din China sunt în Ungaria pentru a ajuta la instruirea personalului maghiar. Obiectivul pe termen lung este o forţă de muncă formată din cel puţin 70% angajaţi locali. Tot filipinezii au ajuns în mijlocul unui scandal în care TDK Hungary Components, companie din Japonia, s-a văzut obligată să nege zvonurile că ar urma să recruteze 200 de filipinezi. Compania a explicat că recrutează din străinătate doar dacă nu găseşte forţă de lucru în Ungaria. Filipinezii se remarcă şi ca forţă de muncă recrutată pentru agricultură.

Filipinezii (9.400 de persoane la mijlocul anului trecut) şi vietnamezii (8.400 de persoane) reprezintă cele mai mari grupuri de muncitori străini, din UE şi din afara UE, din Ungaria. Al treilea grup ca mărime sunt cetăţenii slovaci (6.800 de persoane), urmaţi de români (7.500 de persoane). Premierul maghiar Viktor Orban a lansat în primul său mandat (1998–2002) o campanie de recrutare a românilor. Anul acesta, cererea de muncitori non-UE din Ungaria a scăzut din cauza deteriorării condiţiilor economice. (ZF.ro)