Partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders a obţinut o victorie în alegerile legislative de miercuri, relevă exit-pollurile, un rezultat care, în cazul în care va fi confirmat, va provoca un seism politic până dincolo de frontierele olandeze.
Partidul Libertăţii (PVV) a obţinut 35 de mandate, potrivit unui sondaj Ipsos.
Alianţa de stânga a lui Frans Timmermans se clasează a doua, cu 29 de mandate.
Partidul VVD (centru-dreapta) al premierului demisionar Mark Rutte a obţinut 23 de mandate, potrivit acestui sondaj.
Anchetele de opinie au anunţat cu câteva zile înainte de scrutin, după ce au preconizat timp de săptămâni o cursă cot la cot, o creştere neaşteptată a extremei drepte, care apărea pe finalul campaniei între favoriţi.
În cazul în care aceste sondaje la ieşirea de la urne se confirmă, victoria lui Geert Wilders marchează un viraj brusc la dreapta care va fi primit cu frică la Bruxelles, în contextul în care PVV a promis un referendum pe tema apartenenţei Olandei la Uniunea Europeană (UE).
„Poate că nu asta caută alte partide din Europa sau din alte ţări, dar, bun, asta e democraţia”, a declarat Geert Wilders, în vârstă de 60 de ani, după ce a votat.
Mesajul său împotriva imigraţiei – închiderea frontierelor şi expulzarea imigranţilor ilegali – pare că a găsit ecou în rândul alegătorilor olandezi.
Wilders pare că a triumfat în sondaje, dar nu este sigur că va reuşi să formeze o coaliţie de guvernare.
Liderii celorlalte trei partide principale au dat asigurări că nu vor participa la o coaliţie condusă de PVV.
Kate Parker, de la Economist Intelligence Unit (EIU), consideră că acest lucru va conduce la un „impas constituţional” în cea de a cincea economie a UE.
Wilders și cruciada împotriva „invaziei islamice”
Geert Wilders face parte, de zeci de ani, din peisajul politic olandez. El şi-a construit cariera purtând o „cruciadă” împotriva a ceea ce numeşte o „invazie islamică” a Occidentului.
Nici problemele pe care le are cu justiţia olandeză, care l-a găsit vinovat de insultarea marocanilor, şi nici ameninţările cu moartea pe care le-a primit – din cauza cărora trăieşte sub protecţia poliţiei din 2004 – nu l-au descurajat.
„Nu regret că m-am bătut pentru libertate”, declara Geerts Wilders pentru AFP într-un interviu cu o zi înainte de alegerile din 2021. „Bineînţeles, iau poziţie, sunt atacat, ţara mea este atacată”.
Geerts Wilders, care a încercat să-şi „netezească” o parte a retoricii populiste şi să se concentreze asupra preocupărilor alegătorilor, a sfârşit prin a întrece aşteptările.
Există „probleme mai importante decât lupta împotriva valului de cereri de azil de imigranţi”, declara el la una dintre ultimele dezbateri electorale, adăugând că este pregătit să-şi lase deoparte opiniile despre islam, pentru a guverna.
Imigraţia a rămas un subiect-cheie în campanie, însă olandezii sunt şi mai îngrijoraţi „să afle dacă le mai rămân bani în portofel”, a subliniat el.
El a promis să se concentreze mai mult asupra „securităţii şi serviciilor de sănătate” decât asupra opoziţiei sale faţă de islam.
El a dat asigurări în faţa unor jurnalişti, la Haga, după ce a votat, că va fi un premier „pentru toată lumea din Olanda, indiferent de religia lor, originea lor, sexul lor sau altele”.
Urmează un NEXIT?
Însă manifestul PVV a păstrat tonul care reprezintă „marca” sa.
„Solicitanţii de azil se bucură de bufete delicioase gratuite la bordul unor vapoare de croazieră, în timp ce familiile olandeze trebuie să-şi reducă cumpărăturile”, se arată în acest manifest.
Între măsurile împotriva imigraţiei pe care le propune se află o reintroducere a controalelor la frontierele olandeze, încarcerarea şi expulzarea imigranţilor ilegali, respingerea solicitanţilor sirieni de azil şi reintroducerea permiselor de muncă în cazul muncitorilor dinăuntrul UE.
În privinţa islamului, manifestul PVV spune că „Olanda nu este o ţară islamică. Fără şcoli, Corane şi moschei islamice”.
El propune interzicerea vălului în clădirile guvernamentale.
În domeniul politicii externe, el apără o abordare de tipul „olandezii mai întâi”, care constă în închiderea reprezentanţei olandeze la Ramallah şi o consolidare a relaţiilor cu Israelul – şi anume mutarea Ambasadei Olandei la Ierusalim.
Un „referendum (cu caracter) constrângător” asupra unui „Nexit” – ieşirea Olandei din UE – se află de asemenea în program, dar şi o „oprire imediată” a ajutoarelor în vederea dezvoltării.
Geerts Wilders a participat la al şaselea rând de alegeri, după ce a eşuat să provoace surprize în mai multe rânduri.
„Când am plecat din fostul meu partid (VVD) (…), am spus că într-o zi vom deveni cel mai mare partid”, le-a spus Geert Wilders jurnaliştilor în timp ce vota. (spotmedia.ro)
