Un virusolog, un psiholog și un expert în sănătate publică au explicat pentru The Guardian care sunt cele mai mari greșeli pe care le facem, fără să ne dăm seama, în pandemia de COVID-19 și care ne pun în pericol viața.
La aproape un an de la începutul pandemiei – pe 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că epidemia de coronavirus a devenit pandemie globală -, lumea întreagă continuă să lupte cu noul virus și cu boala teribilă generată de el.
Chiar dacă între timp au apărut vaccinurile, iar oamenii au început să fie imunizați, numărul infectărilor continuă să crească în multe țări, iar în fața apariției noilor tulpini ale SARS-COV-2, autoritățile impun noi restricții.
Linia ascendentă din graficul cazurilor de COVID ar putea fi curbată, dacă oamenii ar reuși să evite greșelile comune pe care continuă să le facă, explică specialiștii pentru The Guardian.
Iată care sunt aceste greșeli:
1. Faptul că ținem cont de ce este permis și nu de ce este sigur
Marea Britanie este în lockdown din 5 ianuarie din cauza noii tulpini de SARS-COV-2, iar Guvernul spune că abia în martie se poate vorbi de o relaxare a restricțiilor.
Cu toate astea, există o mai mare libertate de socializare decât la prima perioadă de carantină, scrie publicația britanică.
De exemplu, oamenii pot ieși în grupuri la alergat, pot primi în casa lor bone, oameni care să le facă curățenie, curieri și își pot vizita prietenii. Astfel de îngăduințe sunt importante pentru sănătatea mintală și pentru economie, dar nu înseamnă că sunt și sigure, în contextul pandemiei.
O problemă este și că amestecăm „bulele” relațiilor. De exemplu, tinerii se văd cu colegii sau cu prietenii lor, pentru că știu că nu sunt atât de vulnerabili. Se duc apoi să-și vadă bunicii. Susțin că sunt mai atenți, că au grijă în preajma vârstnicilor și iau măsuri de precauție, însă…
„Nu suficient de atenți, având în vedere că s-au întâlnit înainte cu cei de vârsta lor, fără să se protejeze”, spune Lucy Yardley, profesor de psihologie la Universitatea din Bristol și membru al grupului independent Sage, care oferă consiliere autorităților britanice pe tema COVID-19.
Chiar dacă tinerii evită să intre în contact cu bunicii, dar intră în contact cu părinții lor, aceștia din urmă pot intra în contact cu bunicii. Oamenii nu înțeleg prea bine cum se poate răspândi infecția de la un grup la altul, susține Yardley, iar problema nu este doar a tinerilor.
„Am văzut părinți care au fost foarte atenți, dar care le-au permis copiilor să se întâlnească cu prietenii lor, apoi le-au dat voie să îi vadă pe bunici – pentru sănătatea mintală a ambelor părți. Sunt convinsă că părinții nu vor să-i îmbolnăvească pe bunici, dar riscul să o facă este foarte mare, dacă continuă așa”, explică psihologul.
2. Avem încredere în prietenii care spun „Am avut grijă”
Trebuie să avem grijă cu prietenul care încearcă să ne asigure că a respectat toate restricțiile, iar tusea pe care tocmai am auzit-o „a fost o singură dată”, atrag atenția specialiștii.
„Multe persoane nu recunosc că au încălcat regulile de distanțare socială și mint chiar și în legătură cu simptomele de COVID pe care le au”, spune Lucy Yardley.
Un studiu a arătat că o treime dintre americani mint în legătură cu simptomele lor și cu respectarea măsurilor de prevenție.
3. Nu conștientizăm că virusul se transmite pe calea aerului
Dacă poți simți aroma de usturoi sau mirosul de alcool în respirația cuiva, înseamnă că inhalezi aer care nu poartă doar aceste mirosuri, ci și orice virus pe care îl are persoana respectivă, spune Julian Tang, virusolog și profesor la Universitatea din Leicester, pentru The Guardian.
Depinde de sistemul imunitar al fiecăruia, dar dacă stai prea mult timp lângă o persoană infectată, vei inhala suficient cât să te îmbolnăvești.
De asemenea, în spațiile închise, neaerisite, virusurile rămân în particulele de aer, de aceea ventilația este foarte importantă, iar asta nu înseamnă doar deschiderea unui geam.
„Ai nevoie și de un curent de aer, să circule aerul. Oamenii trebuie să conștientizeze importanța ventilației la locul de muncă, în magazine, în orice spațiu închis, inclusiv acasă, acolo unde virusul se transmite cel mai ușor”, explică Gariel Scally, expert în sănătate publică și membru Sage.
4. Credem că măsurile trebuie să fie „totul sau nimic”
Severitatea bolii depinde de cantitatea de virus inhalată, ceea ce înseamnă că orice măsură de prevenție respectată e mai bine decât nimic.
„Orice lucru mic pe care îl faci te poate ajuta”, spune psihologul Lucy Yardley.
Unii experți vorbesc despre „modelul brânzei elvețiene” al apărării împotriva pandemiei, mai scrie The Guardian.
Fiecare felie de brânză tăiată are găuri prin care virusul poate trece. Dar atunci când feliile de brânză sunt lipite – purtarea măștii de protecție, distanțarea fizică, spălarea mâinilor, reducerea socializării – infectarea este semnificativ redusă.
Citeşte întreaga ştire: Opt greșeli pe care încă le facem, la aproape un an de la începutul pandemiei, și care ne pun viețile în pericol
