Când vine vorba despre vaccinarea oamenilor, Uniunea Europeană se află la coada clasamentului, după Regatul Unit, SUA și Israel, iar din ce în ce mai mulți critici dau vina pe Comisia Europeană pentru strategia pe care a ales-o, arată o analiză făcută de jurnaliștii Politico și citată de digi24.ro.
Weekendul trecut, Markus Söder, liderul Uniunii Creștine Sociale din Germania, și CEO-ul BioNTech, Uğur Șahin, au criticat Comisia pentru că nu a achiziționat suficient vaccin BioNTech / Pfizer, primul vaccin aprobat de autoritățile de reglementare europene.
Comisia s-a apărat luni, respingând criticile conform cărora modul în care a abordat achiziţia vaccinurilor împotriva COVID-19 este cauza campaniei lente şi întârziate de vaccinare în statele UE. De asemenea, CE a declarat atunci că a achiziționat peste 2 miliarde de doze de vaccin de la șapte producători cu participarea statelor membre pe tot parcursul procesului.
„Nu cred că adevărata problemă este numărul de doze de vaccin, ci faptul că suntem la începutul lansării campaniei de vaccinare. Toți judecăm de parcă această campanie s-ar fi încheiat, când, de fapt, este abia la început”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Cu siguranță a fost și încă este un început lent. Țările UE au vaccinat până acum sute de mii de oameni, dar cifrele diferă drastic de la o țară la alta.
Chiar și Germania, care a vaccinat peste 265.000 de persoane, mai mult decât orice altă țară din UE, este încă departe de cele 1,3 milioane de doze pe care le are disponibile.
În tot acest timp, Marea Britanie a vaccinat un milion de oameni iar SUA peste patru milioane. Ambele țări au avut un avans de câteva săptămâni, însă se confruntă și ele cu propriile probleme. Spre exemplu, SUA are doar 13,2 milioane de doze disponibile.
Cu toate acestea, lansarea din UE se reduce la întârzieri în producerea vaccinurilor, un proces de aprobare mai birocratic dar și o planificare deficitară în multe țări ale Uniunii Europene.
De ce Comisia Europeană nu a cumpărat mai multe doze de vaccin BioNTech/Pfizer?
În iunie 2020, când Comisia a început să cumpere vaccinuri, nimeni nu știa cu siguranță care dintre ele vor avea succes, darămite care vor fi primele disponibile.
BioNTech/Pfizer, Moderna, Oxford/AstraZeneca și Johnson&Johnson au fost fost primele care au început studierea vaccinurilor pe scară largă. Cu toate acestea, fiecare dintre aceste vaccinuri avea de depășit diferite obstacole și nimeni nu se aștepta ca vreunul dintre el să fie mai eficient de 90%. Cu atât mai puțin cele bazate pe tehnologia ARN, care nu au fost niciodată aprobate de autoritățile de reglementare.
Astfel, CE și-a diversificat portofoliul de vaccinuri, asigurând peste 2 miliarde de doze de vaccin de la șase producători diferiți (AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV, BioNtech-Pfizer, CureVac și Moderna). Acum, contractul cu Novavax, cel de-al șaptelea producător, ar urma să ofere tuturor statelor membre UE încă 200 de milioane de doze de vaccin anti-covid.
Ar fi trebuit ca UE să fi achiziționat mai multe doze de vaccin?
Având în vedere că BioNTech/Pfizer a fost prima companie care a scos un vaccin, toată lumea dorea cât mai multe doze. Totodată, comparativ cu alte vaccinuri, serul BioNTech/Pfizer este dificil de distribuit, deoarece trebuie depozitat în gheață carbonică la -70 grade C și este scump, prețul lui ajungând la aproximativ 12 euro per doză, în comparație cu vaccinul Oxford/AstraZeneca care costă mai puțin de 2 euro per doză, conform unei liste de prețuri.
Cu toate acestea, Comisia a asigurat 200 de milioane de doze de vaccin germano-american, cu opțiunea de a achiziționa încă 100 de milioane (cea mai mare ofertă pentru vaccinurile BioNTech/Pfizer la acea vreme).
De asemenea, Uniunea Europeană a încheiat vineri un nou acord cu Pfizer-BioNTech pentru achiziţionarea a încă 300 de milioane de doze de vaccin COVID. Noul acord dublează stocul de vaccinuri negociat cu Pfizer-BioNTech, la 600 de milioane de doze.
Totodată, Von der Leyen a precizat că 75 de milioane de doze adiţionale de vaccin ar urma să fie livrate în al doilea trimestru al acestui an.
Drept comparație, SUA a achiziționat 100 de milioane de doze de vaccin cu opțiunea de a cumpăra încă 500 de milioane în luna iulie. După apariția unor critici, guvernul SUA a cumpărat încă 100 de milioane pe 23 decembrie, o achiziție chiar și așa mai mică decât achiziția inițială a UE.
Dar chiar dacă UE ar fi achiziționat mai multe vaccinuri, probabil că nu ar fi făcut diferența în acest moment. Problema de acum este în mare parte legată de blocajele din procesul de fabricație al vaccinurilor și de faptul că țările nu sunt pregătite să lanseze rapid o campanie de vaccinare.
Ar fi trebuit ca fiecare țară în parte să cumpere și să aprobe vaccinurile?
Argumentul pentru care țările fac echipă în ceea ce privește strategia de vaccinare, este acela că acestea pot asigura tranzacții mai bune prin negocieri în bloc.
Au învățat asta din experiența anterioară, când, în timpul pandemiei de gripă porcină din 2009, companiile farmaceutice au cerut mai mulți bani țărilor din UE, iar multe dintre ele au rămas cu doze în plus pe care le-au vândut apoi țărilor vecine.
De data aceasta, țările UE au fost de acord să lase Comisia să se ocupe de negocieri. Cu toate acestea, țările UE fac parte din proces, având în vedere că șapte țări participă la negocieri și toate țările UE aprobă acordurile înainte de a fi semnate.
Din punct de vedere tehnic, UE ar fi putut cumpăra 1 miliard de doze din fiecare vaccin, dacă banii nu ar fi fost o constrângere. Nu este sigur în ce măsură, întrucât aproape toate informațiile din contractele de vaccinare ale UE sunt secrete. Cu toate acestea, știm că CE a plătit aproximativ 2,1 miliarde EUR drept avans pentru vaccinuri și a cerut țărilor UE alte 750 milioane EUR în toamnă. Fiecare țară UE plătește pe doză atunci când depune comenzi pentru vaccinuri. Totuși, au adunat unul dintre cele mai mari portofolii de vaccinuri din lume.
Chiar dacă nu făcea parte din strategia UE, unele țări au decis să achiziționeze alte vaccinuri sau mai multe doze de ser, încălcând astfel acordurile europene. De exemplu, în toamnă, Germania a cumpărat alte 30 de milioane de doze de vaccin BioNTech/Pfizer și CureVac, chiar dacă acest lucru contravenea strategiei UE.
Odată ce achizițiile suplimentare ale Germaniei au devenit mai publice, Danemarca a spus că va urma și ea exemplul și a mai cumpărat 2,6 milioane de doze.
Germania a fost cea care, în iunie 2020, a făcut echipă cu Franța, Italia și Olanda pentru a semna un acord care prevedea până la 400 de milioane de vaccinuri Oxford/AstraZeneca pentru toată EU, astfel încât SUA să nu le poată lua pe toate.
Alte țări, în special Belgia, au criticat inițiativa, iar Comisia a intervenit, cele patru țări transferând în cele din urmă acordul Oxford/AstraZeneca către Comisie. Acest lucru este acum raportat în mass-media germană ca fiind începutul „dezastrului vaccinal”.
Și totuși, de ce țărilor UE le ia atât de mult să își vaccineze cetățenii?
Așa cum susțin unii, UE a semnat prea târziu acorduri pentru vaccinuri. Majoritatea tranzacțiilor au fost finalizate la începutul lunii august, însă Comisia nu a primit aprobarea țărilor UE decât după câteva luni.
Este adevărat că Marea Britanie și SUA au reușit să vaccineze sute de mii de oameni înainte ca autoritățile de reglementare europene să aprobe primul vaccin împotriva coronavirusului. Există câteva motive pentru acest lucru, în special faptul că Agenția Europeană pentru Medicamente a recomandat o autorizație condiționată de introducere pe piață a vaccinurilor, care vine cu mai multe cerințe pentru producătorii de medicamente decât procedurile britanice de autorizare de urgență.
Drept urmare, dacă există probleme neprevăzute cu vaccinurile, guvernul Regatului Unit va fi tras la răspundere, în timp ce în UE, producătorii vaccinurilor vor fi cei vinovați.
De asemenea, tot procesul de vaccinare durează mai mult pentru că necesită contribuții din partea tuturor tărilor membre ale UE, și văzând cum Marea Britanie și America au început să vaccineze populația, mai multe țări UE, precum Ungaria, Polonia, Germania și Italia au început să facă presiuni asupra UE ca totul să funcționeze mai repede.
Agenția Europeană a Medicamentului a avansat datele de recomandare și Comisia și-a eficientizat procesul de autorizare de la zile la ore. Astfel, miercuri a fost aprobată folosirea vaccinului produs de compania americană Moderna la nivelul Uniunii Europene. Vaccinul Moderna, ar oferi, după spusele directorului companiei, o imunitate de cel puțin doi ani.
Nu ar trebui ca un vaccin să fie gata de folosire după ce a primit undă verde?
Odată ce vaccinul BioNTech/Pfizer a primit aprobarea UE, companiile trebuiau să scoată vaccinul, iar țările să le folosească. Aici, însă, au apărut problemele.
BioNTech / Pfizer nu a reușit să furnizeze cele 12,5 milioane de vaccinuri pe care le-a promis UE până la sfârșitul anului 2020, în mare parte din cauza problemelor legate de lanțul de aprovizionare.
În ceea ce privește campania de vaccinare în UE, aceasta a început pe 27 decembrie în majoritatea țărilor membre. Excepție au făcut Germania, Ungaria și Slovacia, care au furat startul și au început campania de vaccinare cu o zi mai devreme.
Pe de altă parte, au existat și țări care nu erau pregătite la acel moment. Spre exemplu, Olanda a început vaccinarea miercuri, cu două săptămâni mai târziu decât alte state UE. (digi24.ro)
