România testează în medie la jumătate din capacitatea maximă, iar cinci judeţe nu pot testa nici 100 de oameni zilnic. Autorităţile dau declaraţii în contradictoriu privind cererea de testare

♦ La nouă luni de la primul caz de COVID-19 din România, capacitatea României de testare este de doar 27.600 de probe prelucrate zilnic, aceasta fiind media lunilor octombrie şi noiembrie ♦ În total, s-au făcut 4 milioane de teste la nivel naţional, dintre care 1 milion doar la cererea pacienţilor ♦ „Nu este niciun motiv să nu se utilizeze capacitatea de testare la maximum, zilnic“, spune Răzvan Cherecheş, expert în politici publice.

Problema testării COVID-19 în plină pandemie, când spitalele sunt copleşite de numărul mare de pacienţi, se pune în contextul „cerere şi ofertă“ în perspectiva lui Klaus Iohannis, preşedintele României. Şeful statului a spus într-o conferinţă de presă că nu există cerere pentru mai multe teste decât se fac deja, adică maximum 38.000 pe zi, în condiţiile în care premierul vorbeşte de o capacitate de 50.000 de teste zilnice.

În total, din 23 iulie până în prezent, s-au făcut 1 milion de teste la cerere, din datele adunate de ZF. Acest lucru înseamnă că românii care au vrut să se asigure că nu au virusul au scos din buzunar 60 milioane de euro, la un cost mediu calculat de ZF de

300 de lei per test. Iar cererea în privat este în continuare crescută, de 300 – 900 de teste pe zi la cerere, din datele a două dintre cele mai mari reţele private din ţară – Regina Maria şi Medicover.

„Mai mult decât s-a făcut nu a existat cerere. La noi persoanele nu se testează în masă fiindcă aceste proceduri nu sunt posibile cu instalaţiile existente, iar numărul de persoane trimise de DSP-uri şi solicitări de persoane fizice care vor să fie de bună voie testate sunt cele pe care le vedeţi zilnic comunicate“, a spus Iohannis ieri, într-o conferinţă de presă.

Declaraţia şefului statului a venit la câteva ore după ce Ministerul Sănătăţii a emis un comunicat de presă în care a arătat că trebuie crescut acesul populaţiei la diagnostic şi a anunţat că lucrează la reglementări pentru a folosi inclusiv teste antigen rapide pentru a găsi mai repede pacienţii infectaţi şi a-i izola de restul oamenilor.

„În România, testele rapide antigen sunt folosite în prezent pentru triajul simptomaticilor în unităţile de primiri urgenţe şi în compartimentele de primiri urgenţe, având în vedere necesitatea de a descongestiona cât mai rapid, dar şi în siguranţă, aceste zone. Această decizie a fost adoptată conform recomandărilor OMS şi ECDC şi susţinută de Comisia de management clinic si epidemiologic al infecţiei COVID a Ministerului Sănătăţii, se arată în comunicatul Ministerului Sănătăţii.

Ziarul Financiar a mers pe firul cifrelor, iar din datele analizate pe baza raportărilor autorităţilor reiese că în România s-au făcut în medie doar 27.600 de teste pe zi pentru a depista persoanele infectate cu noul virus în ultimele două luni, perioadă în care numărul infectărilor a atins de la zi la zi noi recorduri negative.

„Faptul că nu se testează este din cauză că definiţia de caz este prea îngustă. La noi nu se testează contacţii persoanelor pozitive. Dacă s-ar testa, atunci media este undeva la 3-4 contacţi la caz confirmat, la 10.000 de cazuri ar însemna încă 30.000 de teste în plus ziua următoare, nu ar ajunge capacitatea de testare. Capacitatea de testare neutilizată în acest moment pentru că definiţia de caz este prea îngustă, ar putea fi utilizată pentru identificarea focarelor de superspreading, cum se face în alte ţări“, a spus pentru ZF Răzvan Cherecheş, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj.

El explică faptul că cele 15.000-16.000 de teste neutilizate zilnic ar putea fi folosite pentru a testa probele din judeţele cu capacitate redusă de testare, acolo unde se fac doar 10 teste zilnic, de exemplu.

„Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt ca testarea să se facă în număr mare. Cu cât testezi mai mult, cu atât şansele să identifici cazurile pozitive şi să le izolezi sunt mai mari, e o chestie de matematică elementară“, mai spune Răzvan Cherecheş.

Cerere şi ofertă, dar nu pentru toţi

Pentru că în criteriile de testare nu se încadrează toţi pacienţii sau contacţii acestora, cei care doresc să se asigure că au sau nu virusul merg şi se testează la cerere, serviciu pentru care trebuie să scoată însă din buzunar între 250 şi 450 de lei, o limitare financiară în calea cererii despre care a vorbit Preşedintele Iohannis.

În contextul în care în România sunt 5,1 milioane de pensionari, iar valoarea pensiei medie este de doar 1.436 de lei (există şi cazuri cu pensii mai mari, dar şi cazuri sub acest nivel mediu – n.red.), cât de dispuşi sunt oamenii să plătească în medie 300 de lei pe test la cerere?

Mai mult, în România sunt 300.000 de salariaţi cu un venit net lunar sub 2.000 de lei, oameni care dacă nu intră în definiţia de caz, trebuie să plătească din buzunarul propriu testarea.

„Mi se pare că se creează o disparitate între cei care îşi permit să facă teste şi cei care nu îşi permit. Abordarea corectă ar fi fost ca statul să preia şi capacitatea de testare din mediul privat şi să fie achitată de către stat. Celor din privat nu le pasă cine plăteşte testul“, a explicat Răzvan Cherecheş.

Sub 100 de teste zilnice la nouă luni de pandemie

Judeţele Ialomiţa, Giurgiu, Dâmboviţa, Brăila, Vrancea, toate cu peste 250.000 – 300.000 de locuitori, prelucrează mai puţin de 100 de teste fiecare pe zi, aceasta fiind capacitatea maximă, potrivit datelor trimise de Institutul Naţional de Sănătate Publică, la solicitarea ZF.

În Ialomiţa se fac cele mai puţine teste – doar 30 de probe zilnic. Faţă de Vâlcea, de exemplu, un judeţ similar la numarul de locuitori şi la poziţionare în zona de sud a ţării, unde se fac 292 de teste zilnic, în Ialomiţa se fac de zece ori mai puţine, din calculele ZF. Iar diferenţele între judeţe arată lipsa unei gestionări uniforme a numărului de probe prelucrate zilnic, pentru o imagine de ansamblu asupra pandemiei. Doar şapte judeţe au o capacitate de testare de peste 1.000 de probe pe zi.

Ţări cu sute de mii de testări zilnice

La nivel european sunt ţări unde se fac sute de mii de teste de la o zi la alta, în încercarea de a acoperi cât mai mulţi oameni şi de a izola persoanele infectate.

De exemplu, Polonia a făcut 93.000 de teste ieri într-o singură zi, Italia a raportat 230.000 de teste zilnice, iar Slovacia a avut 20.800 de teste, la o populaţie de patru ori mai mică decât a României. În Germania se fac 1,4 milioane de teste pe zi.

Cazul Slovaciei, care a testat în masă populaţia cu teste antigen, folosite deja şi în România, arată că deşi marja de eroare este mai mare, aceste teste antigen având un grad de sensibilitate mai redus, au descoperit în decurs de două weekenduri când a fost campania de testare în masă aproape 60.000 de pacienţi infectaţi. În plus, Slovacia, la o populaţie de 5,4 milioane de oameni, a făcut peste 1 milion de teste.

Cerere de sute de teste pe zi în privat

Reţelele private Regina Maria şi Medicover, al doilea, respectiv al treilea jucători în piaţa privată de sănătate, spun că primesc zilnic între 300 şi 900 de cereri pentru teste COVID, iar rata de pacienţi pozitivi care se testează pe banii lor este de 23% în cazul Regina Maria şi de 19,5% în cazul Medicover.

Aceste date arată că doi din zece pacienţi care au vrut să se testeze şi nu s-au încadrat în criteriile stabilite de autorităţi au avut bănuielile confirmate de testul PCR, plătit în reţelele private cu sute de lei.

„Procesăm teste RT-PCR in 6 laboratoare de biologie moleculară Regina Maria din Bucureşti, Brasşov, Cluj, Timişoara şi Oradea. Avem astfel o capacitate de procesare de 3400 de teste pe zi. În acest moment, primim zilnic aproximativ 900 de solicitări de testare la cerere, la care se adaugă probele procesate în colaborare cu DSP, din spitale de stat şi centre de dializă. La cererea pacienţilor, am procesat în ultimele două luni 40,000 de teste RT-PCR pentru diagnosticarea COVID-19. Creşterea procentului de rezultate detectabile în laboratoarele noastre reflectă creşterea la nivel naţional. Media ultimelor două luni este de 23% rata de pozitivare“, a transmis reţeaua Regina Maria.

Şi Medicover primeşte multe solicitări de testare, în special în ultimele două luni.

„În ultimele două luni am înregistrat o medie zilnică de 320 teste RT-PCR efectuate în reţeaua naţională de clinici şi spitale Medicover. În reţeaua Medicover testele au fost solicitate de persoane fizice sau companii. Numărul total de teste analizat în intervalul menţionat a fost de 15.440. Rata de pozitivare a fost mai ridicată în acest interval, respectiv de 19,5%“, au transmis reprezentanţii companiei.

Pe ce se cheltuie banii?

În vreme ce autorităţile, în frunte cu şeful statului, îndeamnă populaţia să respecte măsurile de siguranţă, cum ar fi să poarte mască, şi pun responsabilitatea mortalităţii crescute pe oamenii care nu se conformează regulilor, ministrul Economiei, Virgil Popescu, affirmă că jumătate dintre măştile de pe piaţă nu sunt conforme.

„Sunt dezamăgit de calitatea măştilor de protecţie aflate pe piaţă în acest moment. Dacă vă spun că jumătate din măştile care se găsesc la comercializare, în momentul de faţă, în reţelele de distribuţie – hipermarketuri, farmacii, depozite, la importatori – nu respectă, adică nu ne protejează, aţi zice că exagerez, dar asta este realitatea. Vreau să dau un mesaj foarte clar că acest lucru trebuie să înceteze. Nu putem să acceptăm să fie puse la comercializare măşti care nu protejează populaţia“, a spus Virgil Popescu.

Ziarul Financiar a scris că România a importat măşti de protecţie de 272 milioane de euro în perioada ianuarie-iunie 2020, în contextul răspândirii infecţiei cu COVID-19, arată un studiu realizat de Eurostat, în contextul unei cereri determinate de criza sanitară. Acest lucru înseamnă o medie de 45 milioane de euro pe lună, ceea ce înseamnă că până la finalul anului, România va plăti jumătate de miliard de euro pentru măşti, produse despre care ministrul Economiei spune că nu protejează, dar fără să explice de ce sau să indice vinovaţi. (zf.ro)