În plină pandemie de COVID-19, viroze respiratorii şi gripă sezonieră, alimentaţia are un rol esenţial în cazul celor care s-au îmbolnăvit. Dacă se tratează acasă, atunci pot respecta mai uşor reguli de bază. Hidratarea şi consumul de alimente cu proprietăţi antivirale şi antibacteriene ne întăresc sistemul imunitar. Nutriţionistul Lygia Alexandrescu ne ajută să punem în farfurie exact ce ne trebuie pentru a scurta perioada de recuperare.
Dieta împotriva răcelii și gripei sezoniere
Odată contactată viroza sau gripa, sunt necesare destul de multe zile până dispar simptomele și apoi un alt număr de zile pentru perioada de recuperare. În toată această perioadă apetitul poate fi scăzut, însă hidratarea corectă și hrănirea cu alimente de calitate, bogate în nutrienți imediat biodisponibili, pot scurta perioada îmbolnăvirii și a recuperării.
Porții mici de alimente după programul alimentar de rutină
Este important să se mențină programul orar alimentar de rutină, consumând frecvent (la interval de 2-3 ore) porții mici de alimente, ca între mese să existe aport de lichide calde pentru o hidratare completă și ca repaosul și odihna să se facă la temperatura de confort constantă și în condiții igienice optime (camera aerisită, îmbrăcăminte ușoară din bumbac, schimbată în funcție de cât de mult se transpiră, etc).
Hidratarea completă este cheia unei însănătoșiri rapide.
Simptomele chinuitoare ale gripei (nas înfundat, transpirație abundentă, uneori febra care determină pierderi masive de apa și electroliți) produc o stare în care nu există apetit pentru apă, însă aceasta trebuie neapărat consumată la temperatura camerei, alături de ceaiul de plante cu lămâie, de sucuri proaspăt stoarse din fructe și legume autohtone, cu toată pulpa adăugată, supe de pui, supe de legume, etc. 40 ml din aceste lichide/kg corp/zi sunt indicate în perioada de răceală a adulților.
Copiii vor avea asigurați 90-120 ml fluid/ora, iar bebelușii vor primi 30 – 60 ml fluid/ora. În acest fel toxinele care au cauzat apariția simptomelor pot fi îndepărtate mai repede. Lămâia, ghimbirul pot fi adăugate în toate lichidele de hidratare.
Laptele nu este recomandat în rândul adulților
Mierea de asemenea, poate fi adăugată la ceaiuri, mai ales în cazul copiilor. Laptele este recomandat copiilor, care-l au oricum în dieta zilnică, însă nu și adulților, laptele fiind considerat o sursa de mucus si histamine, mai ales în cazul celor alergici.
Lactatele fermentate consumate la temperatura camerei, au însă un aport benefic prin probioticele importante în revigorarea sistemului imunitar, pe care le furnizează.
Cafeaua, ceaiul negru și alcoolul, excluse din alimentație
În același timp cafeaua, ceaiul negru, alcoolul trebuie evitate pentru că au efect diuretic și deshidratează organismul, concentrând astfel toxinele. Mai mult senzația că, prin consumarea băuturilor alcoolice simptomele gripei dispar, este un mit periculos.
Consumul de alcool dezechilibrează funcționarea sistemului imunitar și astfel scade viteza vindecării și creste riscul reîmbolnăvirii. În plus, consumul de alcool, favorizează eliminarea vitaminei C din corp și încarcă suplimentar ficatul deja extenuat de luptă cu toxinele bolii.
Dulciurile, interzise în perioada de recuperare
Tot de evitat sunt dulciurile și produsele zaharoase, care trebuie eliminate din dietă pe perioada răcelii. Globulele albe (mai exact neutrofilele), care au rolul de a distruge virușii devin letargice și nu pot apăra eficient organismul atunci când există aport de zahăr în dietă.
Alimente recomandate
Dintre alimentele imunostimulatoare trebuie asigurat aportul de:
– iaurt, chefir, pește de captură, semințe de in și nuci, ulei de măsline
– alimente bogate în vitamina C: citrice, ardei gras, broccoli.
– alimente bogate în vitamina E: spanac, migdale, semințe de floarea soarelui și dovleac fără sare, afine, cereale integrale.
– alimente bogate în seleniu: pește de captura, pui bio, curcan, ouă.
Alimentele fermentate bogate în probiotice, în special chefirul stimulează sistemul imunitar afectat de răceală. Probioticele sunt considerate acum elemente benefice sănătății umane, datorită faptului că echilibrează balanța dintre bacteriile ‘bune’ și cele care produc boli la nivelului sistemului nostru digestiv.
Alimentele iuți cum ar fi piperul, muștarul iute, hreanul, usturoiul, ceapa pot fi consumate în cantități moderate pentru că ele au efect de decongestionant nazal, favorizând drenajul mucozităților.
Ceapa și usturoiul, un real ajutor
Ceapa ajută la curățarea congestiilor și la eliminarea excesului de mucus la diverse nivele în organism. Usturoiul de asemenea, posedă numeroase proprietăți terapeutice: îmbunătățește activitatea globulelor albe, mărește producția de anticorpi, distruge ciuperci și fungi, precum candida.
Dintre condimente, ghimbirul, turmericul, oregano dar și ceaiul verde sunt plante cu important rol imunostimulator și pot da gust ceaiurilor și mâncărurilor gătite în aceste zile.
Remediile învățate din bătrâni nu se învechesc niciodată
Remediile învățate de la bunica pot fi și ele aplicate în această perioadă:
– bai fierbinți la picioare cu faină de muștar
• comprese cu apă caldă pe față pentru calmarea durerilor sinusurilor
