Acasă Actualitate Ziarul Financiar: Guvernare fără cifre. România ia decizii cu impact major fără...

Actualitate

Ziarul Financiar: Guvernare fără cifre. România ia decizii cu impact major fără studii de impact, fără analize şi fără transparenţă (ANALIZĂ)

24/07/2025

♦ Tot ce s-a vorbit până acum nu a avut în spate nicio analiză, nicio cifră, doar speach-uri ♦ Întrebarea este ce au în spate aceste măsuri? ♦ Există aceste analize şi nu sunt puse la dispoziţia presei? Nu ar trebui însoţite discursurile de cifre, date, analize de impact?

Ramona Cornea: România anului 2025 ia măsuri cu impact financiar de zeci de miliarde de lei după ureche. Într-o perioadă de instabilitate fiscală şi socială, cu măsuri care vizează tăieri bugetare, impozitări suplimentare şi regândirea unor întregi sisteme – de la educaţie până la salarii şi companii de stat – guvernul şi liderii instituţionali livrează doar opinii, nu şi argumente.

Pe masa decidenţilor nu există documente de lucru publice, nu există analize de impact, nu există cifre. Avem în schimb multe vorbe, mai mult de 500 de minute de vorbe, cât au însumat până acum şase dintre conferinţele ţinute de premierul Ilie Bolojan şi miniştrii din guvernul său. Iar vorbele, fără fundamente, devin periculoase pentru o ţară care funcţionează deja la limita încrederii în instituţii.

Marea minciună a tăierii burselor de merit

Cazul burselor de merit este cel mai recent şi cel mai vizibil exemplu al unei campanii de reformă fără date. Într-un discurs susţinut pe scena publică, Daniel David, ministrul educaţiei, de premierul Ilie Boloja şi vicepremierul Dragoş Anastasiu, s-a vorbit mult despre „anomalii“ în sistemul burselor de merit. Doar că nicio analiză, niciun raport, nicio statistică nu a fost livrată în spatele acestor afirmaţii.

La finalul unei luni în care educaţia a fost la propriu bombardată cu soluţii de criză (e dureros să le spui tăieri), cele mai nedrepte rămân declaraţiile celor care conduc şi au pe mână viitorul unor generaţii întregi de elevi.

Dragoş Anastasiu, vicepremier: „În momentul în care numărul copiilor care au 9,50 în România s-a triplat în trei ani , dar rezultatele la PISA nu s-au schimbat, e o problemă.“

Dar testarea PISA are loc o dată la trei ani, iar ultima ediţie cu date publice este din 2022. Următoarea testare a avut loc în primăvara lui 2025, dar rezultatele vor fi făcute publice abia în decembrie 2026. ZF i-a cerut vicepremierului o explicaţie privind sursa datelor, dar nu a primit niciun răspuns.

În Parlament, Ilie Bolojan a vorbit despre elevi cu burse de merit care au picat bacalaureatul. „Gândiţi-vă că am avut clase la bacalaureat în care o bună parte erau cu burse de merit, dar unii dintre cei care au dat bacalaureatul au căzut la bacalaureat. Se pune problema: când a fost evaluarea corectă?“.

ZF a întrebat atât la Guvern, cât şi la Ministerul Educaţiei care este ponderea elevilor cu medii peste 9,50 în clasa a XII-a care au căzut la bacalaureat în acest an. Nu a primit răspuns la această întrebare.

Citat de Hotnews, preşedintele Nicuşor Dan afirmă: „Mi s-a spus că sistemul de burse pe care îl avem noi în preuniversitar nu există nicăieri în Europa şi că e anormal să numeşti de merit ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem”.

Institutul de Ştiinţe al Educaţiei, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, arată că doar 15% din elevii de gimnaziu şi liceu beneficiau de burse de merit în ianuarie 2025. Afirmaţia vine după realizarea unui raport de cercetare de 95 de pagini realizat pentru a vedea efectele noului sistem de burse din România asupra elevilor.

Unde sunt documentele?

La conferinţele de presă oficiale, jurnaliştii nu primesc altceva decât declaraţii. Nu există fişe de impact, nu se comunică date comparative, nu se oferă proiecţii.

Ministrul Daniel David chiar le-a transmis jurnaliştilor la prima sa conferinţă de presă că nu este nevoie să noteze pentru că le va pune la dispoziţie documentul, dar la final documentul nu acoperea nicio temă a tăierilor anunţate.

De altfel, David are în vocabular foarte des cuvinte din sfera „normalităţii” sau a lipsei ei, vorbeşte foarte des despre anomalii. Sistemul de educaţie este plin de anomalii, probabil cauzate de cei peste 800.000 de elevi care „îndrăznesc” să aibă nevoie de burse sociale pentru a merge la şcoală în România anului 2025.

„Avem nevoie de reacţii normale de la oameni normali într-o situaţie anormală”, zice ministrul educaţiei.

Vicepremierul Tanczos Barna vorbeşte adesea de „aberaţiile” văzute de el în sistemul financiar cu care s-a întâlnit: „Este o aberaţie ca pensia să fie mai mare decât salariul”, zice el, dar fără a oferi date despre câte astfel de situaţii sunt în prezent.

Este o nouă minune a administraţiei cum 500.000 de funcţionari nu au reuşit să producă niciun document cu cifre şi cu argumente. Singurele cifre au venit azi, pe site-ul AMEPIP, dupa ce ieri vicepremierul Dragoş Anastasiu a zis în cadrul unei conferinţe de presă: „O să vă dau câteva elemente aici de radiografie şi vă anunţ că AMEPIP, chiar cu puţin timp înainte de a intra noi în conferinţa de presă, a centralizat definitiv şi a organizat în diverse tabele date importante cu privire la companiile de stat şi mâine sau cel târziu poimâine, dar planifică mâine, vor fi publicate, deci veţi putea vedea acolo toate detaliile. Haideţi să vedem ce înseamnă întreprinderi publice în România”.

De altfel, cifrele venite azi de la AMEPIP, într-un document care se numeşte tablou de bord, contrazic cifrele raportate de Anastasiu despre companiile de stat: 30 de mld. lei din cifra de afaceri au dispărut într-o zi, subvenţiile de 14 mld. lei nu se mai văd nicăieri, iar tabloul de bord publicat de AMEPIP nu arată companiile cu pierderi. Anastasiu a spus că cifra de afaceri a companiilor de stat este de 127 de mld. lei, iar datele AMEPIP arată 95 de mld. lei, în timp ce subvenţiile nu mai sunt prezentate.

Ce fel de guvernare este aceasta fără cifre? Ce fel de guvernare este aceea în care întâi se vorbeşte şi abia apoi se caută justificarea? Ce tip de administraţie este aceea care ia decizii cu impact fiscal, economic şi social major fără să pună pe masă o analiză?

ZF a întrebat în repetate rânduri guvernul, ministerele şi agenţiile implicate: unde sunt studiile de impact? Există? Pot fi consultate? Niciun răspuns clar, nicio transparenţă. Nu ştim dacă nu există deloc, sau dacă se preferă o comunicare bazată pe impresii şi nu pe argumente.

Într-o Românie în care fiecare leu trebuie cântărit, fiecare tăiere justificată şi fiecare ajustare bugetară explicată, guvernarea fără cifre este doar o formă de incompetenţă.

ZF propune5 măsuri pentru eficienţă şi transparenţă:

1. Publicarea pe site a numărului de salariaţi şi a salariilor, publicarea pe site a tuturor cheltuielilor pe care le au autorităţile centrale.

2. Publicarea pe site-urile primăriilor, ale consiliilor locale şi judeţene a numărului de angajaţi şi a structurii de personal pe categorii.

3. Publicarea pe site-ul fiecărei şcoli, a fiecărui liceu, colegiu sau universitate a numărului de angajaţi şi a cheltuielilor salariale.

4. Publicarea pe site-ul fiecărei instituţii autofinanţate a numărului de angajaţi, a cheltuielilor salariale şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii precum şi prezentarea primelor 5 categorii de cheltuieli.

5. Publicarea de către primării a cheltuielilor pe care le fac lunar şi a contractelor pe care le semnează cu numele celor cărora le sunt atribuite aceste contracte.

Mai mult de 500 de minute de discuţii fără nici un document livrat presei, nici măcar de o pagină

2 iulie 2025

Premierul Ilie Bolojan anunţă primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar pe 2 iulie 2025. Într-o conferinţă care a durat 1 oră şi 1 minut, premierul a anunţat creşterea TVA, creşterea accizelor, impozitarea pensiilor mai mari de 3.000 de lei, taxarea suplimentară a băncilor, plafonarea pensiilor şi salariilor din sectorul public şi tăierea burselor.