Cele mai slabe performanțe sunt înregistrate de persoanele de peste 50 de ani, adică cei care au urmat școala înainte de 1989, potrivit studiului național, realizat în premieră, la comanda Ministerului Educației.
- În 2023, Ministerul Educației a comandat primul studiu național despre competențele de literație și calcul ale adulților. Cercetarea, realizată de CC SAS – IRES în parteneriat cu SNSPA, s-a bazat pe un eșantion reprezentativ de peste 4.000 de persoane cu vârste de peste 15 ani. Studiul a fost publicat abia în mai 2025, în urma unei solicitări formulate de Edupedu.ro.
Testele au măsurat două competențe esențiale: literația – adică abilitatea de a înțelege și folosi informații din texte scrise –, și numerația – capacitatea de a face calcule simple sau de a interpreta informații numerice. Participanții au răspuns la 15 întrebări concepute să reflecte situații reale de zi cu zi: completarea unui formular, interpretarea unui grafic, citirea unui anunț sau înțelegerea unui procent.
Cifre îngrijorătoare: aproape 40% au dificultăți majore
În cazul literației, 20,1% dintre adulți nu au reușit să treacă de cel mai de bază nivel de competență. Asta înseamnă că nu pot localiza o informație simplă într-un text scurt sau nu recunosc vocabularul de bază. Alte 17% dintre persoane se află într-o zonă de risc – reușesc să înțeleagă texte ușor mai complexe, dar cu dificultate. Doar 62,9% dintre românii adulți ating un nivel considerat adecvat pentru viața de zi cu zi.
În cazul calculului, cifrele sunt chiar mai severe. 27,5% dintre respondenți nu au reușit să efectueze nici măcar operații aritmetice de bază. Alți 10,9% se încadrează într-o zonă de risc, în care pot face calcule simple, dar nu înțeleg proporții sau procente elementare. Doar 61,6% dintre adulți se descurcă bine atunci când vine vorba de competențe numerice.
Adulții de peste 50 de ani – cel mai slab scor din toate grupele
Cea mai slabă performanță o are grupa de vârstă 50–64 de ani, adică generația care avea între 15 și 30 de ani în momentul Revoluției din 1989. În rândul acestor persoane, 20,18% sunt analfabeți funcțional la literație, iar 14,08% sunt în zona de risc. Asta înseamnă că peste o treime dintre ei nu reușesc să înțeleagă informații simple din texte scrise.
La calcul, situația este și mai problematică: 25,53% dintre ei sunt în zona de analfabetism funcțional, iar 12,51% în cea de risc. În total, aproape 40% dintre cei din această categorie de vârstă au dificultăți majore în a efectua calcule de bază.
Tinerii stau mai bine, dar nu fără probleme
Tinerii între 15 și 34 de ani au obținut cele mai bune rezultate. Peste două treimi dintre ei au atins nivelul 2 de competență atât la literație, cât și la calcul, iar proporția celor care se află sub nivelul minim de funcționare este semnificativ mai mică. Totuși, chiar și în rândul acestei grupe, aproape 30% se încadrează în zona de risc sau de analfabetism funcțional.
Educația formală face diferența
Studiul mai arată că nivelul de educație influențează clar rezultatele. Aproape 80% dintre persoanele cu studii superioare se află la cel mai înalt nivel de competență.
În schimb, doar 38,7% dintre cei care au absolvit cel mult gimnaziul ajung la același nivel. Situația este similară în cazul calculului.
Ruralul rămâne vulnerabil, dar diferențele sunt moderate
Diferențele între mediul urban și cel rural sunt moderate, dar reale. În rural, o pătrime dintre respondenți sunt în zona de analfabetism funcțional la literație, comparativ cu 16% în urban. Participarea la cursuri de educație non-formală în ultimul an este asociată cu scoruri mai bune – semn că educația continuă joacă un rol important în menținerea sau îmbunătățirea competențelor de bază.
Studiul nu a identificat diferențe semnificative între bărbați și femei în ceea ce privește literația sau numerația.
Publicarea acestui studiu are loc în contextul în care România a decis recent să participe pentru prima dată la PIAAC, testul internațional al OCDE care evaluează competențele funcționale ale adulților. Raportul EduCAd oferă astfel un punct de plecare oficial în înțelegerea decalajelor educaționale din societate și a nevoilor reale de formare continuă. (HotNews.ro)
