Alegerile prezidențiale de ieri din România au trasat o hartă electorală profund fragmentată, cu o împărțire geografică semnificativă între susținătorii lui Nicușor Dan și cei ai lui George Simion. Rezultatul final, cu Nicușor Dan câștigător la nivel național cu 53,60%, nu spune întreaga poveste. Adevărata luptă s-a dus în teritoriu, unde diferențele regionale sunt izbitoare.
Nicușor Dan a câștigat în 12 din cele 16 județe ale Transilvaniei, în 2 din cele 8 județe ale Moldovei, Bucureștiul și în doar 4 județe din sudul țării.
Transilvania: Bastionul lui Nicușor Dan
Transilvania a votat în majoritate covârșitoare pentru Nicușor Dan. Din cele 16 județe ale regiunii, acesta a câștigat în 12, inclusiv în centre urbane esențiale. În Harghita și Covasna, scorurile au fost aproape unanime (90,78% și 84,42%).
Moldova: Victorie clară pentru Simion
În Moldova, George Simion a dominat scena electorală, câștigând 6 din cele 8 județe. Singurele excepții au fost Iași și Galați, unde Nicușor Dan. Moldova se conturează astfel ca un teren fertil pentru mesajul naționalist și conservator.
Bucureștiul și-a susținut primarul
Bucureștiul l-a susținut ferm pe Nicușor Dan, cu un scor solid de 69,65%.
Sudul țării: Inima electoratului lui Simion
Regiunea de sud a fost câștigată detașat de George Simion, care a dominat în 13 din cele 17 județe. Nicușor Dan a reușit să câștige doar în Dolj, Prahova, Ilfov și Constanța. Sudul apare astfel ca un fief tradiționalist, înclinat spre mesaje identitare și anti-sistem.
Diaspora: Simion în avantaj, dar fără impactul decisiv așteptat de analiști
Surprinzător pentru unii, diaspora l-a votat în proporție de 55,78% pe George Simion. Acest rezultat confirmă o schimbare de climat în rândul românilor din străinătate, posibil alimentată de dezamăgirea față de partidele clasice și de atracția pentru un discurs radical și direct.
România – o țară împărțită între lumi politice
Rezultatele evidențiază o Românie polarizată geografic și ideologic. Transilvania, Bucureștiul și câteva enclave urbane susțin o viziune modernizatoare, europeană și rațională. Sudul și cea mai mare parte a Moldovei votează emoțional, tradițional și identitar. Între aceste două Românii, confruntarea nu este doar politică, ci și culturală și simbolică.
Dacă aceste falii nu sunt înțelese și adresate, ele pot deveni fisuri permanente într-un contract social deja fragil.
