Campania electorală pentru alegerile parlamentare a început vineri, 1 noiembrie, la ora 00,00, şi se va încheia la data de 30 noiembrie, la ora 7,00.
Timp de 30 de zile, partidele, alianţele sau independenţii intraţi în cursa pentru un loc în noul Legislativ vor trebui să convingă electoratul să le acorde votul pe data de 1 decembrie.
Candidaturile pentru parlamentare depuse în circumscripţiile electorale din ţară au rămas luni definitive.
Fiecare competitor electoral va alege modalitatea de a transmite mesajul către alegători – de la afişe, sloganuri sau campania în online, la întâlnirea cu cetăţenii.
La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, primarii le asigură competitorilor electorali panouri distincte de cele amplasate pentru afişajul electoral la alegerile pentru preşedintele României din acest an.
Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianţă politică sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot aplica cel mult două afişe electorale.
Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat, precizează Biroul Electoral Central.
Integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul poliţiei locale sau, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne.
De asemenea, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei. Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024; difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Totodată, după încheierea campaniei, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări active plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.
“După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru preşedintele României din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile parlamentare”, subliniază BEC.
În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală.
Este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice gen pentru participarea la vot.
În Camera Deputaţilor sunt în prezent 330 de parlamentari, iar la Senat – 136.
În această perioadă se desfăşoară şi campania prezidenţială, începută în urmă cu o săptămână.
Prezența la urne
Cea mai mare prezenţă la alegerile parlamentare post-decembriste s-a înregistrat în chiar primul scrutin de după Revoluţia din decembrie 1989. Astfel, în 1990, au participat la procesul electoral 86,19% dintre cetăţenii cu drept de vot. La polul opus, scrutinul legislativ din 2020 a avut cel mai mic procent de participare, 31,94%.
Din 1990 şi până în 2008, prezenţa la urne a românilor cu drept de vot a scăzut constant la alegerile parlamentare. Trendul a fost întrerupt în 2012, atunci când prezenţa a fost cu 2,56% mai mare decât la scrutinul precedent. În 2016, însă, prezenţa la urne a scăzut din nou, apropiindu-se de cea din 2008, pentru ca în 2020 să scadă cu peste 7 procente faţă de cea din 2016.
Scrutinul parlamentar din 2008 a marcat două premiere. S-a renunţat la votul pe liste, reprezentanţii politici ai cetăţenilor fiind aleşi printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporţional. Alegerile parlamentare din 2008 au fost şi primele de după 1989 care nu s-au desfăşurat concomitent cu alegerile prezidenţiale, ca urmare a modificărilor constituţionale din 2003, potrivit cărora mandatul prezidenţial a crescut de la patru la cinci ani.
Primele alegeri parlamentare de după Revoluţia din decembrie 1989 au avut loc în data de 20 mai 1990. Numărul persoanelor înscrise pe listele de vot a fost de 17.200.722, potrivit Monitorului Oficial nr. 81-82 din 8 iunie 1990. Dintre acestea, la urne s-au prezentat 14.826.616 de persoane, adică 86,19%. La Adunarea Deputaţilor, numărul voturilor valabil exprimate a fost de 13.707.159. La Senat, numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 13.956.180.
Următorul scrutin legislativ din România post-decembristă a fost programat la 27 septembrie 1992. Numărul persoanelor cu drept de vot a fost de 16.380.663, potrivit insse.ro. Dintre acestea, s-au prezentat la vot 12.496.430 de persoane, reprezentând 76,29%. Numărul voturilor valabil exprimate la Senat a fost de 10.964.818, iar la Camera Deputaţilor de 10.880.252 voturi, arată insse.ro.
La alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996, numărul total al alegătorilor, potrivit listelor electorale permanente, a fost de 17.218.654. Dintre acestea, s-au prezentat la urne 13.088.388, adică 76,01%. La Camera Deputaţilor, numărul de voturi valabil exprimate a fost de 12.238.746, iar la Senat de 12.287.671.
Un nou scrutin legislativ a avut loc în anul 2000, la 26 noiembrie. Numărul total al alegătorilor a fost de 17.699.727, iar la urne s-au prezentat 11.559.458, adică 65,31%. La Camera Deputaţilor, numărul voturilor valabil exprimate a fost de 10.839.424, iar la Senat – 10.891.910, arată insse.ro.
La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, numărul persoanelor înscrise pe listele de vot a fost de 18.449.344. S-au prezentat la urne 10.794.653 cetăţeni, ceea ce înseamnă că prezenţa la vot a fost de 58,51%. La Camera Deputaţilor, numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.188.106, iar la Senat a fost de 10.231.476.
Numărul cetăţenilor cu drept de vot la alegerile legislative din 30 noiembrie 2008 a fost de 18.464.274, conform http://becparlamentare2008.roaep.ro. În total, s-au prezentat la urne 7.238.871 de cetăţeni, ceea ce înseamnă că gradul de participare la procesul electoral a fost de 39,20%. La Senat, numărul voturilor valabil exprimate a fost de 6.888.055, iar la Cameră de 6.886.794.
Noi alegeri pentru Camera Deputaţilor şi Senat s-au desfăşurat la 9 decembrie 2012. Din cei 18.423.066 de cetăţeni cu drept de vot, s-au prezentat la urne 7.694.180, reprezentând 41,76%. La Camera Deputaţilor, numărul voturilor valabil exprimate a fost de 7.409.626, iar la Senat de 7.416.628.
În 2016, alegerile legislative din România au avut loc la 11 decembrie. Dintre cele 18.403.044 de persoane cu drept de vot, au participat la procesul electoral 7.323.368 de alegători, reprezentând 39,49%, potrivit parlamentare2016.bec.ro. S-au înregistrat 7.047.384 de voturi valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi 7.052.966 de voturi valabil exprimate pentru Senat.
Cel mai recent scrutin legislativ a avut loc la 6 decembrie 2020. Dintre cele 18.964.642 de persoane cu drept de vot, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale, a fost de 6.059.113 de persoane, reprezentând 31,94%, potrivit prezenta.roaep.ro şi parlamentare2020.bec.ro. S-au înregistrat 5.901.959 voturi valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi 5.908.364 pentru Senat, arată parlamentare2020.bec.ro. (ziare.com)
