Odată cu publicarea la finalul săptămânii trecute a datelor privitoare la PIB-ul Croaţiei, clasamentul de dezvoltare al Uniunii Europene pentru anul 2023 este acum complet, scrie Portfolio.
Cătălina Apostoiu: În weekend, biroul de statistică al Uniunii Europene a publicat datele statistice privitoare la PIB pe cap de locuitor şi pentru Croaţia, calculate la paritatea puterii de cumpărare. În acest fel, reiese o imagine completă a ţărilor Uniunii Europene în cel mai comun indicator de dezvoltare.
În regiunea Europei Centrale şi de Est, România şi Polonia sunt aproape umăr la umăr la PIB pe cap de locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare.
România a ajuns la 78,5% din media puterii de cumpărare din UE, devansată fiind de Polonia, cu 78,9%. Polonia are un mic avantaj la acest capitol, dar este întrecută de România la consumul gospodăriilor.
În ceea ce priveşte Ungaria, aceasta s-a situat aproape la nivelul Croaţiei la PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare, iar asta în pofida politicii agresive de reindustrializare a ungurilor. PIB-ul croat pe cap de locuitor a fost de 75,1% din media UE anul trecut. Indicatorul croat a crecut foarte mult în ultimii ani, întrucât economia ţării a putut să se dinamizeze: în 2014, Eurostat raporta o dezvoltare de 60%. Dezvoltarea Ungariei s-a situat în 2023 la 75,4% din media UE.
Anul acesta, creşterea PIB-ului croat ar putea fi în jur de 3%, a Ungariei în jur de 1%, ceea ce înseamnă că anul viitor, când vor ajunge datele pentru 2024, una dintre cele mai interesante întrebări din clasamentul UE ar putea fi dacă Croaţia le va depăşi.
Pe lângă Croaţia, Ungaria s-a poziţionat înaintea economiilor Slovaciei, Greciei, Letoniei şi Bulgariei în ceea ce priveşte dezvoltarea.
Cehia rămâne campioana regiunii, cu 91,5% din media UE în 2023.
Deşi există o schimbare generală între ţările UE şi o reducere a diferenţelor de dezvoltare, liniile de falie pot fi încă descoperite în regiunea Europei centrale şi de est.
Cehia, Slovenia şi Lituania sunt dezvoltate în jur de 90%, primele două fiind chiar înaintea Spaniei, economiile letonă, poloneză şi română sunt în jur de 80%, iar economiile maghiară şi croată sunt dezvoltate în proporţie de aproximativ 75%. Iar trei ţări sunt blocate sub 70%.
La capitolul consumul final al gospodăriilor, Ungaria a primit o veste relativ bună, în urma revizuirilor trecând de pe ultimul lor pe penultimul. Ultimul loc este ocupat de bulgari.
În ultimul an sau doi, au fost multe evaluări ale nivelului scăzut al indicelui de consum intern din Ungaria. Printre motive se numără rata de recuperare mai lentă decât media din regiune, nivelul scăzut de îndatorare şi, la nivel macroeconomic, nivelul ridicat de economisire al gospodăriilor, precum şi faptul că o mare parte a veniturilor generate este folosită pentru investiţii şi nu pentru consum. (ZF.ro)
