♦ Profitabilitatea sistemului bancar românesc a fost în creştere în ultimii ani, fiind dublă faţă de media UE, dar sub valorile înregistrate în economia românească reală, potrivit BNR ♦ Rata creditelor neperformante a scăzut puternic în România, coborând la 2,4%, dar depăşeşte în continuare uşor media UE ♦ Raportul cost/venit pentru sistemul bancar românesc este la 50%, sub media UE, recomandarea fiind ca acest raport să fie sub 50% ♦ Raportul între credite şi depozite în România este destul de mic, de doar 60%, în timp ce media UE a depăşit 100% (107%), recomandarea europeană fiind ca acest raport să fie mai mic de 100%, ceea ce indică faptul că există potenţial de creditare pe piaţa locală.
Claudia Medraga: Sistemul bancar românesc traveresează o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari şi prudenţiali, având în continuare indicatori de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană şi care sunt plasaţi, totodată, în cele mai bune intervale de prudenţă stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE).
De asemenea, calitatea activelor s-a îmbunătăţit în ultimii ani în cazul băncilor din România, însă rata creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) şi rata creditelor cu măsuri de restructurare, deşi au scăzut puternic şi s-au înjumătăţit faţă de anul 2018, sunt uşor peste nivelul mediu din UE, după cum reiese din datele BNR.
„Sectorul bancar românesc a continuat tendinţa de consolidare a sănătăţii financiare“, susţine banca centrală. Autoritatea Bancară Europeană publică trimestrial o analiză intitulată Tabloul de bord al riscului (Risk Dashboard) în care prezintă principalele vulnerabilităţi ale sectorului bancar european, identificate în funcţie de evoluţia unui set de indicatori de risc. Indicatorii de risc sunt grupaţi pe patru categorii: solvabilitate, calitatea activelor, profitabilitate şi structura bilanţului. Iar fiecare indicator este evaluat în raport cu trei intervale de prudenţă, valoarea acestuia putând astfel să fie considerată în intervalul cel mai bun, intermediar sau cel mai rău în funcţie de intervalul valoric căruia îi aparţine. Şi BNR realizează periodic o analiză similară a sistemului bancar românesc, luând în considerare indicaţiile metodologice ale ABE.
Datele din tabloul de risc pentru sistemul bancar românesc arată că indicatorii de risc se încadrează în cele mai bune intervale de prudenţă, iar performanţa este superioară mediei europene, în majoritatea cazurilor. Claudia Medrega
Astfel, indicatorii de prudenţă bancară asociaţi solvabilităţii (22,9% rata fondurilor proprii totale, martie 2024) şi lichidităţii (286%, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate în martie 2024) se menţin la niveluri corespunzătoare.
Indicatorii de solvabilitate, care arată cât de bine capitalizat este sistemul bancar românesc, îşi păstrează un nivel ridicat, fiind în uşoară scădere în T1/2024, dar peste media UE. Rata fondurilor proprii de nivel 1 (Tier 1) era de circa 20% după primele trei luni din 2024 pentru sistemul bancar românesc, uşor sub nivelul din 2023, dar peste media UE (de circa 17%).
„Solvabilitatea se menţine adecvată, indicatorii situându-se la niveluri superioare mediei europene (22,9% în martie 2024 faţă de media UE de 19,9%, decembrie 2023). Totodată, băncile din România deţin o rezervă de capital semnificativă faţă de cerinţa globală de capital (engl. overall capital requirements, OCR – 17,2%) şi asigură astfel o capacitate bună de absorbţie a potenţialelor pierderi neaşteptate în cazul unor şocuri macroeconomice“, susţine BNR în cea mai recentă ediţie a Raportului asupra stabilităţii financiare. În cursul anului 2023 au continuat demersurile băncilor de atragere de resurse eligibile MREL, astfel încât, la încheierea perioadei de tranziţie, respectiv finalul anului 2023, toate instituţiile de credit se conformau cu cerinţa MREL finală plus cerinţa privind amortizorul combinat, aminteşte BNR.
Şi lichiditatea s-a îmbunătăţit, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate LCR (engl. liquidity coverage ratio) crescând la 286%, iar indicatorul de finanţare stabilă netă NSFR (engl. net stable funding ratio) la 194,4% în martie 2024.
„Ultimele rezultate ale exerciţiului de testare la stres a lichidităţii, derulat în anul 2023, confirmă poziţia adecvată a băncilor autohtone din perspectiva lichidităţii, acestea având, în general, capacitatea de a gestiona eventuale şocuri de lichiditate pe termen scurt“, potrivit băncii centrale. (ZF.ro)
