Componența noii Comisii Europene, anunțate marți, 17 septembrie de Ursula von der Leyen, ”reflectă trei tendințe”, scrie cotidianul francez Le Monde: ”autoritatea președintelui Comisiei, evoluția raportului de putere între statele membre în Europa și, în același timp, ascensiunea forțelor politice de extremă dreapta, confirmată de alegerile pentru Parlamentul European din iunie”.
Șefa executivului european s-a străduit să înlăture ”cele mai agitate personalități”, cum este cazul fostului comisar din partea Franței, Thierry Breton.
”Înlocuirea lui în ultimul moment cu mai docilul Stéphane Séjourné a ilustrat capacitatea Ursulei von der Leyen de a face față uneia dintre cele mai puternice țări din Uniune”, însă, pe de altă parte, ”semn al vremurilor îngrijorătoare, ea a fost nevoită să integreze reprezentanți ai extremei drepte, cum ar fi italianul Raffaele Fitto, din partidul Fraților Italiei, vicepreședinte executiv, și austriacul Magnus Brunner, din ÖVP, care va gestiona problema migrației”, mai remarcă Le Monde.
Atunci când Ursula von der Leyen și-a dezvăluit echipa pentru următoarea Comisie Europeană, ea a redus la tăcere îndoielile cu privire la cine va fi cu adevărat la conducere la Bruxelles.
Când a dezvăluit publicului cei 26 de comisari și rolurile lor, un lucru a fost imediat clar: ea va avea un control neîngrădit asupra politicii Uniunii Europene. În câteva minute, ea a introdus un titlu important cu responsabilități reduse pentru una dintre cele mai puternice țări din Uniunea Europeană, și-a susținut prietenii și a diluat portofolii puternice prin împărțirea lor între mai multe persoane.
Acapararea puterii a fost completă, scrie Politico.
”O altă realitate este aceea a influenței tot mai mari a țărilor din Europa Centrală și de Est în contextul războiului Rusiei în Ucraina în raport cu influența Germaniei și a Franței. Astfel, Polonia a obținut un post crucial de comisar pentru buget. Țările baltice au monopol asupra politicii externe și securității: estoniana Kaja Kallas i-a succedat spaniolului Josep Borrell, iar lituanianului Andrius Kubilius i s-a încredințat noul portofoliu al apărării, a cărui sferă rămâne de definit”.
Ursula von der Leyen pare să fi răsplătit România pentru că și-a înlocuit candidatul masculin cu Roxana Mînzatu, fost ministru al fondurilor europene și acum europarlamentară la primul mandat, oferindu-i postul de vicepreședinte executiv al Comisiei pe lângă funcția de comisar pentru oameni, competențe și pregătire, scrie Politico.
Echilibru între țările sudice, care cheltuiesc mai mult, și țările frugale din nord
Aparențele pot fi înșelătoare. În timp ce reorganizarea Comisiei Europene din această săptămână a făcut să pară că guvernele cu cheltuieli mari din sud au preluat controlul, în realitate Germania și alte state nordice dețin baierele pungii.
Decizia președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, de a acorda titluri cu rezonanță puternică, pe durata următorului său mandat de cinci ani, unor funcționari din Spania, Franța și Italia – țări care au tendința de a se îndatora mai degrabă decât de a strânge baierele pungii – este o politică inteligentă, dar nu mai mult decât atât.
Veteranii UE, de genul celor iubiți de Germania, Olanda și celelalte guverne din nordul Europei, vor păstra controlul asupra unor părți importante ale Comisiei legate de politica economică. Printre aceștia se numără, în special, letonul Valdis Dombrovskis, care a ocupat funcția de comisar timp de un deceniu, inclusiv două perioade ca șef al Economiei, și este cunoscut ca un conservator fiscal.
Semnificația aranjamentelor subiacente nu poate fi exagerată într-un moment în care economia Europei se luptă să nu intre în criză și guvernele sunt mai împărțite ca niciodată dacă situația necesită investiții suplimentare sau echilibrarea contabilității.
Așa-numitele țări frugale ale blocului comunitar au fost îngrijorate de perspectiva ca cineva din Franța să supravegheze normele UE privind cheltuielile naționale, având în vedere datoria ridicată și cheltuielile excesive ale Parisului. Franța se află în prezent într-o „procedură de deficit excesiv”, ceea ce înseamnă că Comisia ar putea face presiuni pentru ca Franța să fie amendată dacă nu reduce cheltuielile în următorii ani.
Dar un înalt funcționar al Comisiei a declarat că Dombrovskis va juca de fapt rolul principal în monitorizarea bugetelor naționale.
Pe lângă Dombrovskis, von der Leyen l-a desemnat pe slovacul Maroš Šefčovič, loial și cu vechime la Bruxelles, să se ocupe de comerț, iar pe olandezul Wopke Hoekstra să se ocupe de climă.
„Von der Leyen nu s-ar opune niciodată germanilor”, a declarat un alt oficial UE. „În această structură, există un echilibru clar între țările sudice, care cheltuiesc mai mult și țările frugale. Toate se pot supraveghea reciproc, la fel cum au făcut-o în această Comisie [demisionară].”
Alți comisari desemnați din așa-numitele țări frugale, precum Hoekstra și danezul Dan Jørgensen, vor controla departamentele UE pentru climă și energie, în încercarea de a echilibra vicepreședintele executiv care se află deasupra lor, socialistul spaniol Ribera.
Într-o nouă concesie făcută nordicilor, lui Hoekstra i s-a atribuit, în mod surprinzător, dosarul fiscal, în ciuda reticențelor criticilor cu privire la implicarea sa în scandalul paradisurilor fiscale „Pandora Papers” de acum câțiva ani.
„Evident, oamenii se vor uita mult la vicepreședinții executivi”, a declarat înaltul funcționar al Comisiei. (sursa)
