Alimentele cumpărate des de către români, mai ales că sunt mai ieftine, pot prezenta pericole imense, în special pentru copii şi mai ales dacă sunt consumate pe caniculă.
Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor, a vorbit pe larg, într-un interviu pentru Ziare.com, despre aceste alimente. Expertul a realizat un top al acestor produse în care a inclus, printre altele, pâinea şi micii.
“Pâinea feliată este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea pâinii tradiționale. În compoziția ei există ingrediente care au denaturat rețeta acestui produs, cum ar fi margarina, uleiul de palmier, făina de fasole, făina de soia, fibrele de citrice etc, la care se adaugă aditivi alimentari din belșug. Recomand consumatorilor să consume pâine neagră, pâine integrală și pâine graham, realizată numai din cele 4 tipuri de ingrediente – făină neagră sau făină integrală/făină graham, apă, drojdie și sare, deoarece numai așa pot beneficia de substanțe minerale – calciu, fosfor și fier, fibre, vitamine din complexul B (B1, B2 și B6) și vitamina PP. Totodată, le sugerez să cumpere pâine numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni nutriționale și de sănătate, care apar pe ambalajul unor produse de acest tip”, a declarat Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor.
Şi alimentele procesate se află pe listă, cum ar fi parizerul şi cârnaţii.
“Din păcate, parizerul fabricat și comercializat în prezent nu mai are nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de preparat aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură fină care se obţinea numai din carne de vită de calitatea întâi, slănină de porc, piper şi sare, astăzi cele mai multe sortimente se fabrică din emulsie de şorici/piele de pasăre, tendoane, cartilagii, amidon, soia, apa şi chimicale din belşug. La alegerea unui sortiment de parizer trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acele sortimente de parizer care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitat parizerul obținut din carne separată mecanic.
Resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, respectiv țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi şi țesut conjunctiv. Cu adaosuri de piele de pasăre, zaharuri, colagen și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor.
Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, parizerul nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a adăugat Costel Stanciu.
Din ce sunt făcuţi crenvuştii
“La alegerea unui sortiment de crenvurști trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acei crenvurști care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitați crenvursti obținuți din carne separată mecanic (resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, adică țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi si țesut conjunctiv) cu adaosuri de șorici, zaharuri, ulei vegetal, gelatină și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, crenvurștii nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare.
Din păcate, cârnații comercializați în hipermarketuri și în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepții, nu mai au nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură consistentă care se obţinea numai din cărnuri de porc, oaie, capră și vită de calitatea I, slănină de porc, condimente naturale şi sare, astăzi, cele mai multe tipuri de cârnați, conțin carne separată mecanic, proteină animală, extracte vegetale, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale, uleiuri vegetale, amidon, soia, apă şi chimicale din belşug. La alegerea unui tip de cârnați trebuie să aveţi în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați și conținutul de sare.
Recomand evitarea acelor sortimente de cârnați care au în compoziție aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, anumite mărci de cârnați nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a adăugat preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor.
Şi cei care obişnuiesc să mănânce mici trebuie să fie atenţi ce pun în coşul de cumpărături.
“La alegerea unei caserole de mici trebuie să se aibă în vedere pe de o parte conținutul de carne/cărnuri de pe etichetă, care ar trebui să depăşească 85% din conţinutul caserolei, iar pe de altă parte celelalte ingrediente din compoziție. Trebuie să evitaţi acei mici care au în compoziție arome, aromă de fum şi aditivii alimentari, precum: glutamatul monosodic, nitratul de potasiu, acidul citric, citratul de sodiu şi izoacorbatul de sodiu. Totodată, trebuie evitate produsele cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale și fibra de soia, care împreună cu aditivii alimentari maschează calitatea scăzută a cărnurilor folosite în reţeta respectivă. Alte aspecte la fel de importante de urmărit sunt termenul de valabilitate – 5 – 7 zile de la data producerii şi condiţiile de păstrare – 0 – 4 grade celsius, pe perioada valabilităţii”, a mai spus specialistul.
La alimente se verifică şi termenul de valabilitate de fiecare dată.
“La alegerea unui preparat din carne roşie trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi şi conţinutul de sare. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate, aspectul produsului şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, preparatele din carne roşie nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor”, spune preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor.
Costel Stanciu a adăugat pe listă şi pateurile industriale din carne.
“În majoritatea lor nu sunt altceva decât paste realizate din adaosuri proteice animale sau vegetale, substanțe de îngroșare naturale sau artificiale, zaharuri, apă, aditivi și cantități mici de ficat – mai puțin de 20% de la diverse specii. Multe din sorturile de pate nici nu mai sunt denumite pate de ficat, ci pate cu ficat, pentru a respecta în parte așteptările consumatorilor, neatenți la nuanțe, și reglementările în domeniu. La alegerea unui pate de ficat trebuie să aveţi în vedere cantitatea de ficat din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitând acele produse care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitate pateurile care au în compoziție carne separată mecanic, resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, adică țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi si țesut conjunctiv, cu adaosuri de șorici, zaharuri, ulei vegetal, și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor. Consumatorii nu trebuie să achiziționeze pateurile de ficat care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugină, acestea reprezentând un adevărat pericol pentru sănătatea lor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, pateurile de ficat nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a adăugat Stanciu.
Despre supele instant spune că “sunt semipreparate cu o valoare nutritivă foarte scăzută, cu un conținut ridicat de sare, care au cantități insignifiante de legume și anumite tipuri de carne și cu aditivi alimentari din belșug. Unele mărci de supe conțin de 80 de ori mai multă sare decât carne, iar alte marci de supe conțin de 5 ori mai multă sare decât legume, în timp ce supele fabricate în țările asiatice conțin între 8 și 12 aditivi alimentari”.
De evitat sunt şi iaurturile cu adaosuri. “Au un conținut ridicat de zahăr per unitatea de vanzare/bucata, care ajunge pana la 11 lingurițe de zahăr. Acestea sunt de fapt amestecuri din iaurt, sucuri de fructe și legume în proportii neclare, amidon modificat, fainuri de orez/soia și aditivi alimentari. Denumirile sub care sunt vandute sunt înșelătoare, induc impresia unor amestecuri formate din iaurt și bucăți de fructe. Avand în vedere atât cantitatea mare de zahăr continuă, cât şi compoziția nespecifică, încărcată din punct de vedere chimic, nu recomandăm ca acest tip de produs să facă parte din alimentaţia copiilor. Consumul excesiv de zahăr și grăsimi dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. Din păcate, nici societatea românească nu oferă suficiente campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit”, a mai spus Costel Stanciu.
Asociaţa pentru Protecţia Consumatorilor atrage atenţia că şi în îngheţată pot fi materii prime dăunătoare organismului.
“Înghețata industrială cu foarte puține excepții a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat și chimicale din belșug.
Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulți, în cantități mici, de 40 – 60 de grame”, a mai spus Costel Stanciu.
Despre chipsuri, reprezentantul Asociaţiei spune că sunt “junk food realizat din prafuri și chimicale.
Chipsurile industriale sunt realizate din materii prime înalt procesate, la nivel de extract și pudră, cu adaosuri chimice din categoria aditivilor și aromelor artificiale, fapt ce face ca aceste produse să fie lipsite de nutrienți valoroși, fiind doar bombe calorice. Totodată, mulți consumatori nu cunosc faptul ca în produsele alimentare obținute prin prăjire în ulei la temperaturi ridicate, ia naștere o substanță cancerigenă numită acrilamida. Nivelul ridicat de grăsimi, carbohidrați și sarea din aceste produse, nu le recomandă a fi consumate de către copii și adulți cu afecțiuni medicale precum hipertensiune arterială, diabet tip 2 și alte boli metabolice”.
Lista este terminată cu băuturile răcoritoare fără zahăr.
“Sunt realizate dintr-un amestec de apă, arome, cantități infime de suc din fructe și aditivi alimentari. Aceste produse sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții în nutriție și medicii pediatri nu recomandă folosirea acestor produse în alimentația copiilor, dar nici în cea a adulților cu afecțiuni medicale precum boli cardiovasculare, metabolice și neurovegetative. Din păcate, aceste produse, din cauza accesibilității date de preț, in medie 47 de bani per litru, sunt consumate în cantități mari de către familiile cu venituri situate sub salariul mediu pe economie. Având în vedere numărul mare de substanțe chimice din astfel de produse, solicităm menționarea pe etichetă a unui mesaj de atenționare de tipul nu se consumă de către copii”, a declarat Costel Stanciu.
Recomandări pe timp de caniculă
Conf. univ. dr. Costel Stanciu a avut şi câteva recomandări pentru consumatori.
“Fiecare aliment are anumite caracteristici de natură organoleptică care pot fi evaluate cu ajutorul organelor de simț: văz, miros, gust și pipăit. Experiența de consum și organele de simț ne ajuta să evităm produsele alimentare neconforme. Consumatorii trebuie să fie atenți și la prețul de comercializare al fiecărui tip de aliment, un preț prea mic este un indiciu că acel produs alimentar a fost falsificat. De exemplu, un kilogram de telemea de vacă care se vinde cu 20 de lei, ne oferă indicii cu privire la existența în acest produs a unor grasimi vegetale, ulei de palmier sau de altă natură, deoarece 1 kilogram de telemea de vacă se obține din cel puțin 7 litri de lapte, iar dacă avem în vedere prețul de vanzare al unui litru de lapte la nivel industrial, care nu poate să fie mai mic de 2,50 lei, un calcul aritmetic ne arată la cât se ridică costul ingredientului principal, fără a mai adăuga și alte costuri necesare obținerii unui kilogram de telemea, cum ar fi ingrediente secundare – sare, cheag, forţa de muncă, ambalaje, etichetare, transport, depozitare, spații de comercializare, TVA şi alte taxe.
La alegerea unui aliment consumatorii trebuie să fie atenți la următoarele aspecte: data limită de consum specifică fiecărui aliment, lista de ingrediente, condițiile de păstrare și depozitare recomandate de producător, condițiile de depozitare pentru cantitatea de aliment neconsumată după deschiderea ambalajului și perioada de timp în care trebuie consumată acea cantitate” spune Costel Stanciu.
În această perioadă, cu temperaturi caniculare, cu atât mai mult consumatorii trebuie să fie atenţi la ce cumpără.
“Temperaturile ridicate din această perioadă, de peste 40 de grade Celsius la umbră, modifică calitatea produselor alimentare cu impact, bineînţeles, asupra datei limită de consum. În unele situații atunci când nu se respectă temperatura de păstrare pe o perioadă mai mare de timp, variabilă de la un tip de aliment la altul, alimentele respective devin improprii consumului uman, punând în pericol sănătatea și, chiar viața consumatorilor. Cele mai perisabile alimente sunt: pestele, carnea, laptele si ouale, fapt ce presupune respectarea de către comercianți și consumatori a unor condiții de temperatura situate între 2 și 8 grade celsius.
În perioada caniculară, le recomand consumatorilor să fie atenți atât la respectarea de către comercianți a temperaturii menționate de producătorii de alimente pe etichetele produselor alimentare, cât și la respectarea condițiilor de igienă din spațiile de comercializare, fără a neglija însă nici starea de sănătate a celor care vând produse alimentare, care bineînțeles trebuie să aibă și echipament de protectie specific tipului de aliment comercializat.
Totodată, le recomand consumatorilor atunci când cumpără alimente în perioadele caniculare să folosească o ladă frigorifică, geantă, sacosă termoizolantă pentru a transporta alimentele de la locul de vânzare la domiciliu, iar timpul scurs între momentul achizitiei și cel al depozitării în frigiderul personal sau cămară, în funcție de natura alimentului, să nu fie mai mare de 2 ore cu condiția folosirii unei sacose termoizolante. Fructele și legumele, cu foarte mici excepții, se vor păstra în frigider, după ce în prealabil au fost spălate și curățate de impurități”, a spus președinte Asociația Pro Consumatori. (ziare.com)
